Hire Me Direct

luni, 30 decembrie 2019

Cumpărături

Hello! Cum mai sunteți? În ultima lună și jumătate, poate chiar ultimele două luni am tot făcut cumpărături pe apucate și mi-ar face plăcere să vi le prezint și vouă. Mi-e greu să fac un clip pentru Youtube cu aceste produse deoarece am obiceiul de a mi le cumpăra într-o perioadă relativ mai lunguță și nu mi se pare ok să fac clipuri de 6 minute în care să vă povestesc că mi-am luat un șampon, un balsam de păr și eventual 2 geluri de duș dar nici să fac clipuri cu nu știu câte fragmente sau combinație de cumpărături și empties.

Așa încât zic să începem cu povestea din spatele cumpărăturilor:


- mi-am cumpărat un gel de duș Nivea Fresh Clay cu lavandă, mi-am dorit să cumpăr toată gama cu argilă atât a celor de la Nivea cât și a celor de la Palmolive, dar parcă nu merge doar gel de duș cu argilă după gel de duș cu argilă; plus că gelul Nivea l-am prins la ofertă prin Lidl;
- mi-am cumpărat și o loțiune intimă Cien Pro Care în perioada premergătoare terminării celei Fresh;
- mi-am cumpărat și un săpun lichid Cien cu portocale din ediția de sărbători, despre acesta am reușit deja să vorbesc pe blog;
- am cumpărat un balsam de păr Cien Intensive Repair căci am nevoie de așa ceva la fiecare spălare a podoabei capilare;
- un șampon Schauma anti-dandruff intensive x 3 deoarece era cam cel mai ieftin șampon anti-mătreață de la raft, costând puțin sub 9 lei pentru 250 ml când un Head & Shoulders la 225 ml costă ceva gen 14 și ceva.


- un gel de dus Malizia cu mosc alb pe care l-am început și mi se pare demențial pentru moment; a costat 5,5 lei în Bănuțel;
- o acetona de la Floren care e doar o acetona si gata, la 2,8 lei din Bănuțel;
- un săpunel Fax care am crezul că e defapt Lux dar în fine, cu 1,3 lei din același magazin de cartier cu șervețelele umede Aro și săpunul Nancy;
- un săpunel Nancy la 1,2 lei;
- o pastă de dinți Colgate Whitening cu doar 4,8 lei pentru 100 ml produs în deja veșnicul Bănuțel;
- un set format dintr-un pachet mare și unul mic de șervețele umedele marca Aro amândouă, luat cu 3,5 lei dintr-un magazin de cartier;
- un oxidant de 6% de la Kallos pentru 2 lei, cred că are 60 ml sticluțica respectivă;
- un gel de duș Malizia cu talc care pălește în comparație cu versiunea cu mosc alb; a costat tot 5,5 lei, tot din același Bănuțel;
- o cremă de mâini cu mușețel Floren la 200 ml pentru 4,5 lei tot în Bănuțel;


- o apă / loțiune / soluție micelară Cien pentru ten sensibil (habar n-am de ce am ales varianta pentru ten sensibil) care a costat 6,69 lei;
- niște dischete demachiante Cien în mărine „normală”, la 3,69 lei;
- un serum pentru păr Kallos pentru vârfuri despicate la 9,9 lei în Kaufland;
- un săpun lichid no name cu lămâie din Lidl, l-am mai avut, a costat 2,19 lei 1 litru de produs;
- niște batistuțe de hârtie în 3 straturi de la Floralis;
- un săpun solid Fruit Passion cu căpșune din Lidl, în sfârșit am pus și eu laba pe el, am așteptat momentul  de a-l cumpăra între 6 luni și un an, plus că a costat doar 1,19 lei;
- un set de 3 balsamuri de buze Cien care la 6,99 lei tot setul (vine 2,33 per bucată de balsam de buze);


- un șampon Clear pentru scalp uleios la 400 ml cu doar 15,39 lei (de vreme ce 225 ml Head & Shoulders costa undeva la 14 lei și ceva, cum să nu iau Clear-ul dacă tot știu că e la fel de ok?); să mai menționez că la un moment dat Clear-ul avea reclamă cu tematică Formula 1?
- un săpun solid Camay luat dintr-un magazin de cartier cu 2 lei;
- un șampon uscat Nivea pentru tonuri închise la culoare, pentru 12,99 lei tot așa, la o ofertă;
- un antiperspirant Fa Fiji Dream care miroase a gumă de mestecat fructată, eu l-am prins la ceva ofertă cu doar 8,39 lei.

Cam acestea au fost toate cumpărăturile mele cosmetice din ultima perioadă, s-ar putea să mai existe altele relativ curând, dar nu bag mâna în foc. Așa că stați pe frecvență pentru alte cumpărături.

duminică, 29 decembrie 2019

Filozofisme

Hello! Cum mai sunteți? Încă nu am dispărut de pe blog din nou, doar că iarăși am avut o perioadă în care am lâncezit și nu e tocmai ok. 


În ultimii doi ani am avut o grămadă de perioade în care doar am lâncezit, cred că se poate considera că am avut doi ani de lâncezeală pe toate planurile. Lâncezeala asta am simțit-o și încă o simt ca un fel de vid, ideea aceea de treacă azi vie mâine și nu știu dacă îmi place. Simt că sunt blocată într-un punct mort în toate capitolele vieții mele și chiar nu știu încotro s-o iau. Chiar pot spune că mi-am pierdut răbdarea și am impresia c-o iau într-o direcție nasoală când îmi doresc totul aici și acum fără niciun efort, iar asta niciodată nu s-a pupat și nici n-o va face cu conceptul de viață. 

De asemenea, am avut și încă mai am de înfruntat așteptări de la mine care sunt în antiteză cu cine sunt eu și cu ceea ce eu îmi doresc de la mine și de la viața mea. Credeți-mă, simt că mi-e aproape imposibil dacă nu chiar imposibil să mă desprind din acele așteptări exterioare, singurul lucru pe care îl știu e că trebuie să înving, nu pentru a fi fericită sau așa ceva, ci pentru a supraviețui.

Înțeleg că articolul de față e un amalgam de gânduri, nemulțumiri și așa mai departe, probabil nu prea va fi înțeles de lume. Nu mă plâng, vreau să scot aceste gânduri din căpățâna mea și cumva să fac pace cu ele, poate voi putea trece mai departe.


marți, 24 decembrie 2019

Perle de-ale vecinilor...

... sau de ce am uneori dreptate să fiu anti-socială.


Hello! Cum mai sunteți? Pentru astăzi m-am gândit să schimb puțin registrul și să vorbesc puțin despre niște situații mai interesante pentru mine, ca să le numesc așa. Acestea sunt situații pe care eu le-am întâlnit de-a lungul celor aproape 4 ani de când stau unde locuiesc acum.


  1. Nu o dată am întâlnit situația în care am auzit cam tot ce se întâmpla în apartamentele vecine, uneori ce nu îmi doream să aud. Și nu mă refer la situații de genul că cineva trăgea apa la toaletă sau se spăla. Mă refer la certuri între partenerii de viață când copilul era de față. Sau la faze de genul că un adult țipa la un copilaș ce părea că abia a învățat să vorbească, atât de „mare” era copilul.
  2. Au fost câteva faze, nu multe dar au existat, când vecinii pe care îi știam de o viață au venit să schimbe o vorbă cu mine și eu nu răspundeam la ușă că lucram la diverse lucruri și chiar nu îmi doream să fiu întreruptă deoarece știam că mi-ar fi distrus tot avântul acela de lucru o întrerupere.
  3. Mi s-a întâmplat de câteva ori să se apese butonul de sonerie în loc de butonul care aprinde becul  de pe casa scărilor.
  4. Sinceră să fiu, aici cred c-o să mi-o iau în freză rău, dar nu îmi plac animalele de companie nedresate. Vecina care stă ușă în ușă cu mine nu pare a fi o persoană rea, doar că nu rezonez cu filozofia ei referitoare la câinele ei. Să ne înțelegem chiar acum: are un Bichon mic și alb. Câinele nu mușcă, dar cam face gălăgie. Când îl scoate afară, latră cum iese pe ușa apartamentului. Altă fază e că nu folosește niciodată lesa la câine; înțeleg acuma că e doar un Bichon și nu mușcă, dar totuși... Iar faza care m-a deranjat la un moment dat destul de rău a fost următoarea: ajungea de la lucru, ieșea din mașină și își suna soțul / copilul pe telefon să lase câinele pe scară să coboare singur iar ea doar îi deschidea jos ușa potăii. 



Știu, am o personalitate nasoală, dar uneori chiar îmi place să am oaza mea de liniște, dar trăind într-o comunitate mai trebuie și eu să mă adaptez și să mai las de la mine.

luni, 23 decembrie 2019

Review: Gel de duș Bevola Wild Rose


Hello! Cum mai sunteți? Știu că sunteți foarte ocupați și nu vă mai arde să-mi citiți mie articolele, dar acestea rămân în arhiva blogului iar când veți avea nevoie de a mea părere, dacă veți avea nevoie, o să mi-o găsiți aici.

Dacă ieri am scris despre un săpun lichid Cien care nu mi-a prea plăcut, astăzi scriu despre un gel de duș care nu prea m-a dat pe spate. „Vedeta” articolului de azi este gelul de duș Bevola Wild Rose. Cred că l-am cumpărat prin vară din Kaufland, foarte curioasă să văd (sau mai degrabă să miros sau să aflu) dacă și acest gel de duș Bevola are un miros sintetic, același parfum sinteticăros pe care l-am tot simțit în gelurile lor duș. Și da, se simte acel parfum destul de sintetic și general, dar parcă e cumva o idee mai camuflat de un parfum discret de trandafiri sau flori. De spălat, gelul și-a făcut treaba, a fost și spornic fiind la 500 ml, plus că nu-mi aduc aminte să fi costat prea mult, probabil în jur de 5 - 6 lei.

De făcut damblaua mi-am făcut-o, probabil voi mai încerca alte geluri de duș Bevola de curiozitate.

duminică, 22 decembrie 2019

Review: Săpun lichid Cien almond


Hello! Cum mai sunteți? Mie nu-mi vine să cred că e deja 22 decembrie și imediat nu doar că a trecut Crăciunul ci și anul 2019. Și nu a fost un an ușor, dar asta e o altă poveste.

Pentru astăzi mi-aș dori să vorbesc puțin despre săpunul lichid cu migdale a celor de la Cien. Precum știți, în mod normal mă înțeleg cel puțin decent cu majoritatea produselor Cien, dacă nu chiar extraordinar de bine. Faza e că, deși săpunul acesta cu migdale e în gama permanentă a celor de la Cien, nu-mi aduc aminte să-l fi folosit până în toamna ce-a trecut. Ca și o mențiune, are 500 ml, vine în deja clasicul recipient cu pompiță al săpunurilor Cien, costând doar 4,5 lei (ceea ce e chiar wow, aș putea spune). Cu toate că a spălat bine mâinile și nu mi le-a uscat, nu m-am putut împăca deloc cu parfumul produsului; e un miros amărui și încă cumva care nu e deloc pe placul meu, iar din această cauză mi-am dorit doar să se termine odată, să-l știu plecat din baia mea fără a-l arunca pe 90% plin. Ceea ce mi se pare interesant ș totuși îmbucurătoe e faptul că Aline lui Brumărel îi place săpunul acesta lichid; îi puteți citi aici o foarte scurtă impresie.

Ca și concluzie, aduceți-mi aminte să stau cât mai departe de acest săpun lichid.

sâmbătă, 21 decembrie 2019

Despre misoginism

Hello! Cum mai sunteți? Sper că vă găsesc bine. De-a lungul timpului am mai vorbit puțintel despre niște lucruri din astea mai adânci pe blog iar astăzi tot asta o să facem. Sau, cel puțin, asta îmi propun. Mai degrabă, mi-ar plăcea să vă povestesc niște întâmplări în care eu am simțit niște misoginism la mijloc. Ce mi-ar plăcea mie este să îmi spuneți și voi părerea voastră referitoare la respectiele situații, deoarece mi-ar plăcea să știu dacă eu am reacționat exagera sau nu.


Prima întâmplare a avut loc undeva prin iunie 2016. Eram pe coridorul uneia dintre clădirile din campusul universitar orădean, deja cred că se aștepta după Ioan Mang de vreo oră, Ioan Mang care era în București și nici măcar nu avusese bunl simț să ne anunțe că nu vine la examen și să-și rezolve situația cu noi într-un fel sau altul. Stând pe coridor în așteptarea lui Mang (noi încă nu știam că tipul nici măcar nu e prin Oradea), vine unul dintre colegi la mine c-o fi și c-o păți că să mai lucrez la o materie la care deja avusesem examenul (numai că la mine fusese o situație și nu reușisem să performez chiar ca lumea adică bănuiesc că ori profesoarei îi fusese milă de mine ori se așteptase la ceva mai bun din partea mea) și să mă întorc cu timpul peste vreo 3 zile la profă să-i arătăm îmbunătățirile. Chestia era că eu nu mai aveam chef și energie să mă mai ocup în zilele alea 2 - 3 și de materia aia cu care eu considerasem că deja îmi încheiasem socotelile. Am încercat să-i dau de înețeles colegului că nu e cazul să mai lucrez la materie, fie ce- o fi. Iar replica colegului la adresa atitudinii mele: „Dar cum te lași tu așa? Doar ești fată!”. Eram deja ceva de genul: „Poftim? Cum dracului îți permiți așa o misoginie?”. Doar că l-am ignorat, nu mai aveam chef de scandal, speram doar să-și miște Mang curul dracului o dată la examen, deși tocmai întârzierea tipului mă scăpase de restanță (avusesem în aceeași zi exact de la aceeași oră examen la celălalt master și alesesem să-mi mișc curul la examenul respectiv și nu la Mang). M-am simțit cumva enervată de remarca colegului, de ce a trebuit să pună problema cu referință la genul meu? Adică, dacă eram bărbat, nu se mai lega de mine să îmi îmbunătățesc situația la materia respectivă (adică la materia la care dăsusem examenul cu câteva zile înainte de examenul cu Mang)? Cu ce mă făcea mai vulnerabilă sau mai expusă decât un bărbat faza că eram tipă?


A doua întâmplare a avut loc cam pe la începutul lunii aprilie 2018. Eram în training la primul meu loc de muncă adevărat. Cam pe la sfârșitul unei pauze, se întoarce unul dintre colegi la mine și îmi zice o frază de genul: „În general, știi că băieții sunt mai buni la femeile, nu?”. Fraza a venit, așa, din neant, fără să fi fost angajată cu tipul în vreo dezbatere în cadrul căreia să-mi fi dat replica respectivă. I-am spus în secunda respectivă, de față cu oricine era în sala aceea de training, că e misogin. I-am spus-o direct, fără ocolișuri, fără perdea, fără nimic. Și până în ziua de azi sunt convinsă că, dacă femeia care ne era trainer în trainingul respectiv ar fi fost de față, i-ar fi puțin o predică și o mustruluială de toată frumusețea. Concepția mea este că pe lumea asta este posibil să existe domenii care să se preteze mai mult pe caracterul și ideologia masculină (sau că în aceste domenii sunt mai mulți tipi sau că ei excelează mai bine) și alte domenii care se pretează mai mult pe caracterul și ideologia feminină (sau că în aceste domenii sunt mai multe tipe sau că ele excelează mai bine); asta nu înseamnă că vreunul dintre genuri este superior celuilalt. Doar că în momentul replicii m-am simțit cumva înjosită, cum că se încerca inferiorizarea mea pe considerente de sâni și vagin în loc pe pectorali și penis. Ca și cum eu, ca tipă, am fost, sunt și voi fi inferioară tipilor doar pentru că așa e normalitatea. Că valorez mai puțin pe același considerent de sâni și vagin în loc pe pectorali și penis.


A treia întâmplare este mai recentă, când o cunoștință mi-a spus faptul că e de părere că eu, ca femeie, trebuie să am copil deoarece aceasta este menirea mea doar pentru că sunt femeie. Asta în condițiile în care eu încercam să îi spun persoanei respective că în perioada asta nu este momentul potrivit în viața mea să fac copil, iar când voi considera că e momentul potrivit voi cântări care îmi sunt opțiunile disponibile, gen adopție sau fertilizare în vitro. La care persoana respectivă cică să n-o iau eu pe ea (substantivul „persoană” e la feminin: o persoană - două persoane!!!) cu chestii d-astea de ale generației mele. A fost foarte nasoală faza și tot ceea ce îmi doream a fost ca cine mi-a zis faza să mă  lase-n pace. M-am simțit vulnerabilă și rănită. Cum că eu nu valorez nimic dacă nu fac copilul acela pe care în perioada asta nu mi-l doresc deloc. Că valoarea mea e dată de a făta țânci ca o scroafă sau o vacă. Că cu toate că eu aș ajunge unde vreau eu să ajung în viața asta, dacă nu am țânc sunt un nimeni. Iar faza asta a fost o lovitură sub centură, persoana respectivă a știut unde să mă lovească, și a făcut-o foarte urât.


Cam acestea sunt situațiile majore în care eu m-am lovit de misoginism. Sau cel puțin eu consider acte de misoginism ceea ce mi s-a întâmplat. Mi-aș dori să-mi spuneți și voi dacă vi se pare și vouă că m-am lovit de misoginism sau doar am fost eu mult prea sensibilă și am reacționat pe de gratis.

vineri, 20 decembrie 2019

Review: Tratamentul de păr Cien Professional Keratin


Hello! Cum mai sunteți? Pentru astăzi mi-am propus ca în viața mea de zi cu zi să ajut o persoană, nu știu cât ajutor voi putea să ofer, dar sper să iasă totul ok.

În altă ordine de idei, m-am gândit să vă las scrise câteva cuvințele despre tratamentul ăsta de păr cu cheratină din gama profesională a celor de la Cien. Ca oricare alt produs Cien, se găsește doar prin Lidl. Mie îmi place produsul deoarece îmi înmoaie vârfurile și îmi descâlcește părul. De asemenea, îmi place parfumul din balsamul ăsta de păr, deși nu știu cât e de sănătos. În plus, mai și costă în jur de 8 lei pentru 200 ml. Vă las și o poză mai jos cu ingredientele produsului.


Prin urmare, și produsul acesta este cumpărat și răscumpărat.

joi, 19 decembrie 2019

Review: Gel de duș Ocean Fresh


Hello! Cum mai sunteți? Sper să vă găsesc ok. Cu atât mai mult cu cât se apropie și sărbătorile de iarnă iar mai toată lumea pare a fi în priză în perioada asta.

Pentru astăzi m-am gândit să scriu câteva cuvinte despre gelul acesta de duș, care este din nou un produs fără marcă (=brand). Din ce-am putut observa în ultimii trei - patru ani, cei de la Lidl cam aduc și produse din acestea mai fără marcă, dar asta este, le luăm de-a gata. Eu am luat produsul astă-vară deoarece căutam un produs cu un parfum care să se preteze sezonului dar care să nu mă usture la buzunar. Și am găsit produsul din imaginea de mai sus. M-a atras ideea de prospețime a oceanului, cantitatea mare de un litru și prețul care era sub zece lei mi se pare. Deci a fost o mega afacere, nu prea găsești geluri de duș atât de mari și la zece lei sau mai puțin. Iar eu am tras destul de tare de produs, l-am folosit atât ca gel de duș, ca săpun de mâini și ca soluție generală de spălat podele (și gresie și parchet, știu că ar fi trebuit să am mai multă grijă de podele, dar asta este). Cu toate astea, m-a ținut o veșnicie întreagă. Parfumul gelului de duș e oarecum proaspătă, dar cam înspre masculină sau unisex, la ceva de genul mă duce gândul.

Ca și concluzie, dacă sunteți genul de persoane care nu se plictisesc repede de produsele din dotare, vă recomand toată gama aceasta de geluri de duș la un litru din Lidl. Eu știu că vreau să pun laba și pe varianta „Relaxing” care părea că are lavandă (știți că sunt fană parfum de lavandă).

miercuri, 18 decembrie 2019

Review: Săpunul lichid Cien Joyful warm orange


Hello! Cum mai sunteți?

Pentru astăzi m-am gândit să vă scriu o scurtă recenzie la săpunul lichid Joyful Warm Orange a celor de la Cien. Eu l-am găsit cred că spre sfârșitul lunii noiembrie în Lidl, făcând parte dintr-o ediție dedicată sărbătorilor de iarnă sau așa ceva. Dacă chiar era destinată ediția respectivă sărbătorilor de iarnă, mi se pare c-au băgat-o mult prea devreme dar cine sunt eu să le conteste strategia de marketing? Foarte pe scurt, ca mai toate săpunurile Cien la sticlă de 500 ml cu pompiță a costat în jur de 4,5 lei. Nu știu exact ce m-a împins să aleg tocmai varianta aceasta cu portocale, dar când am încercat acasă săpunul, mi-am dat seama că miroase a grapefruit mai degrabă, întocmai ca un săpun lichid cu grapefruit marca proprie Kaufland pe care l-am găsit acum ceva vreme într-o ediție estivală. Săpunul acesta Cien nu prea usucă mâinile dar nici nu le hidratează, deci e cumva neutru.

Chiar îmi place săpunul și e chiar în uz în aceste săptămâni, păcat că e doar o ediție limitată, l-aș fi recumpărat.

marți, 17 decembrie 2019

Review: Cremă de mâini Cien Care cu mușețel


Hello! Cum mai sunteți? Vouă vă vine să credeți că peste doar o săptămână va fi Ajunul Crăciunului? Mie nu-mi vine să cred. Oare unde s-a scurs anul acesta?

Pentru că deja am menționat despre Ajunul Crăciunului, mi-aș dori să vă scriu 2 - 3 cuvințele despre crema de mâini Cien Care cu mușețel care să vă ajute să lucrați cu spor fără să vă distrugeți (și mai tare) mâinile. În primul și în primul rând, ceea ce îmi doresc să precizez este faptul că mi se pare destul de asemănătoare cu crema de mâini cu mușețel a celor de la Bevola; nu cred că e prea mare diferența între ele. Punctele forte ale ambelor creme sunt faptul că intră repede în piele și nu lasă senzația aceea grasă care să te deranjeze când ai treabă de făcut cu mâinile. Punctul slab al cremei este faptul că nu are putere mare de reparare a daunelor majore ale pielii. 

Concluzia mea este faptul că consider crema de față o alternativă ieftină și bună pe timp de zi, mai ales pentru persoanele care se întrebuințează destul de mult de mâini. La mine a fost recumpărată deja în trecut și plănuiesc să o recumpăr cât de curând posibil.

luni, 16 decembrie 2019

Review: Loțiune intimă Cien Fresh


Hello! Cum mai sunteți? Eu am avut o scurtă perioadă în care am fost mai aglomerată, iar asta s-a văzut atât în activitatea mea pe blog ieri și azi cel puțin, cât și în ceea ce privește bună-starea mea în general (aka m-am umplut de coșuri și alte situații).

Dar nu pentru asta suntem aici acum. Mi-ar plăcea să discutăm puțin despre loțiunea intimă Cien Fresh. Eu am cumpărat-o din Lidl-ul de lângă mine, dar ar trebui să se găsească în orice magazin Lidl. Din câte îmi amintesc, aceste loțiuni de la Cien costă cam 5 lei și au 400 ml, ceea ce mi se pare foarte ok, zic eu. Varianta aceasta Fresh vine într-o sticluță transparentă cu pompiță iar loțiunea are culoare albastră și cu un ușor parfum proaspăt. Parfumul nu este pregnant, chiar foarte discret aș spune. Nu știu exact de ce, dar îmi place mai puțin loțiunea aceasta decât varianta Sensitive. Probabil este vorba despre existența mirosului și a colorantului, chiar dacă aceste ingrediente nu mi-au provocat nicio neplăcere.

Ca și concluzie, loțiunea este foarte ok și probabil o voi mai recumpăra la un moment dat, doar că nu este numărul unu în preferințele mele. 

duminică, 15 decembrie 2019

Review: Șampon uscat Balea pentru păr închis la culoare


Hello! Cum mai sunteți? Sper să aveți o duminică frumoasă cu toții!

Cum eu aseară nu am reușit să mă spăl pe cap, m-am gândit să vă scriu câteva cuvinte despre produsul care chiar m-a salvat în dimineața asta, și anume șamponul uscat Balea. Nu știu câți dintre voi știți, dar eu am părul natural într-o nuanță destul de închisă și întotdeauna m-am vopsit în nuanțe cel mult medii (am avut o singură datășuvițe decolorate pentru a pune pe ele un mov care să se vadă cât de cât), așa încât și prin urmare am o situație cu destule șampoane uscate normale care îmi lasă reziduri cam albicioase mai multe sau mai puține, dar relativ la vedere pentru cine vrea să le vadă. Dar să revin la șamponul Balea din poză c-am cam divagat. Pot spune că rezonez cu respectivul produs deoarece mă mai scapă de aspectul acela de păr lins ca de vacă cu care mă mai trezesc în a treia zi de nespălat pe cap. Nu e ca și cum tocmai m-aș fi spălat pe căpățână dar nici linsă de vreo furnizoare de lapte. Plus că rezidurile lăsate prin păr sunt aproape imperceptibile (a se observa perfecționismul ascendentului) atât pe grosul părului meu de culoare naturală cât și pe șuvițele cam proaspăt vopsite în roșcat. Un alt aspect de menționat e faptul că nu te arde prea rău la buzunar, costând în jur de 10 lei din câte îmi amintesc.

Ca și o concluzie generală, e un produs de avut prin casă chiar dacă nu îl folosește des deoarece niciodată nu știi când îți va trebui.

sâmbătă, 14 decembrie 2019

Review: Săpun lichid cu măceșe


Hello! Cum mai sunteți? 

Îmi doresc de ceva vreme să fac recenzii celor 3 săpunuri lichide fără marcă din Lidl. Toate săpunurile lichide din gama aceasta costă 3 lei pentru variantele de 500 ml în sticlă cu pompiță. 

Varianta aceasta roz pudrat este cu măceșe și încă ceva dar nu mai știu ce. Știu că nu sunt o fană a rozului dar eram deja curioasă de săpun deoarece îmi plăcea cel cu aloe vera. Plus că acesta roz miroase cumva a floral discret. Nu pot spune că hidratează cine știe ce pielea dar nici n-o usucă așa cum o fac alte săpunuri.

Prin urmare, și acest săpun a fost cumpărat și răscumpărat.

vineri, 13 decembrie 2019

Review: Gelul de duș Nivea Clay Fresh Ginger & basil


Hello! Cum mai sunteți? Pentru astăzi am o nouă recenzie, de data aceasta la un produs ce a intrat în articolul despre preferatele toamnei, așa încât mă bucur că încet încet pot să mai avansez cu cantitatea de recenzii datoare din acea postare. Chiar sper să nu mă prindă articolul despre preferatele iernii fără a fi terminat de vorbit mai pe larg despre preferatele toamnei. 

Cândva prin vara lui 2019 mi-am propus să încerc cele 3 variante originale din gamele cu argilă atât a celor de la Palmolive cât și a celor de la Nivea. Încă nu am reușit să duc proiectul până la capăt dar consider că sunt pe drumul cel bun. Acesta se dorește a fi argumentul mai ales pentru achiziția gelurilor de duș Nivea, că voi cred că știți deja că am ce am cu ei în sensul puțin mai negativ. Gelurile acestea cu argilă de la Nivea se găsesc mai prin toate lanțurile mari de magazine, iar versiunile la 250 ml costă aproximativ 7 - 9 lei când nu sunt la ofertă.

Deși am încercat doar 2 geluri de duș din gama Nivea la momentul la care scriu articolul de față, versiunea aceasta cu ghimbir și busuioc e preferata mea, chiar și când e vorba de cei de la Palmolive. Gelul miroase cumva citrat și puțintel de tot picant, asta de la ghimbir; are și o notă și mai subtilă de pământ (asta bănuiesc că de la argilă, că și cei de la Palmolive aveau o situație de genul, dar mult mai pronunțată) în comparație cu picanteria. Ce nu îmi place chiar deloc la produs e că se întinde foarte greu pe piele, îți trebuie muncă de convingere la greu, fiind un motiv foarte serios de risipă.

Prin urmare sau în concluzie, cum vreți voi, pot spune că mi-a plăcut să folosesc acest gel de duș în ciuda divergențelor mele cu Nivea.

joi, 12 decembrie 2019

Cum ar fi dacă...


Hello! Cum mai sunteți? Pentru astăzi am de gând să scriu ceva ce mi-a luat destul de mult timp ca să scriu și am avut și încă mai am dubii dacă a fost o decizie înțeleaptă să public rândurile de mai jos, dar iată-ne aici cu ele  publicate așa încât sunt foarte curioasă cum vor evolua lucrurile de aici încolo.


Cum ar fi dacă BFF-ul (o să merg în continuare pe prescurtarea variantei englezești deoarece în română e destul de mare bătaia de cap cu diferențierea pe genuri iar bătaia asta de cap e ultimul lucru de care vreau să mă ocup chiar acum) meu ar veni la mine să îmi mărturisească că e homo? Nu știu câți dintre voi vi-ați pus întrebarea asta. Eu mi-am pus-o. Mai ales în contextul în care am cam dat peste homofobie și misoginism la viața mea, cu atât mai mult în ultimul an și jumătate, chiar doi. Ceea ce nu mi se pare deloc în regulă.

Dar să revin la întrebare: cum ar fi dacă BFF-ul meu ar veni la mine să îmi mărturisească că e homo? Cred că aș izbucni eu în plâns. Pentru că m-aș considera eu o prietenă rea, deoarece nu mi-a fost evident până atunci. Pentru că sunt conștientă de răutatea societății în care trăim, răutate venită din necunoaștere și habotnicie. Necunoaștere pentru că e mai ușor să dai cu pietre și să marginalizezi ceva necunoscut decât să pui mână să faci efortul de a te informa. Mie mi se pare mai ușor să dai cu pietre decât să lucrezi cu tine pentru a înțelege și a merge mai departe. O știu din alte capitole ale vieții mele.


Aș încerca să fiu o prietenă mai bună. Aș încerca să aflu prin ce trece persoana respectivă și cum o pot ajuta. Dar, în primul rând, nu mi-ar fi rușine cu BFF-ul meu. Poate aș încerca să îmi ajut BFF-ul să găsească psihologul potrivit, știind cât e de important ca cineva apropiat să fie pe aceeași undă ca și tine. Dar, cel mai important, nu mi-aș îndepărta BFF-ul pe criteriul orientării sexuale. Pentru că a fi atras sexual de același sex nu înseamnă că ești pierdut de sub control și gata să întreții anumite activități intime cu persoane de același sex indiferent dacă celălalt și-a dat consimțământul sau nu. Personal, cred cu tărie că și relațiile și persoanele homosexuale se supun accelorași legi universale: nu ești atras de oricine îți iese în cale și înțelegi și accepți un refuz politicos. Ok, înțeleg că prin media se vehiculează și violurile. dar dacă stați bine să analizați situația, care este raportul dintre violurile „heterosexuale” și violurile „homosexuale”?

Prin urmare, ceea ce mi-aș dori eu să trasmit astăzi prin acest articol este faptul că toți oamenii ar trebui să fie egali în ciuda particularităților existente. Și persoanele LGBT sunt exact ca noi, nu diferă într-un mod atât de fundamental. Dacă e în regulă să ne placă mai mult persoanele roșcate cu ochi albaștrii decât persoanele brunete cu ochi verzi, de ce e în neregulă să fim atrași de persoanele de același sex? Mi-ar plăcea să vă aflu părerea în secțiunea de comentarii. Îmi rezerv dreptul de a nu publica mesajele care nu respectă nici măcar un gram de bun simț.


miercuri, 11 decembrie 2019

Review: Scrub de corp Cien cu portocale și vanilie


Hello! Cum mai sunteți? Bine v-am regăsit! Chiar nu știu ce mi-a luat atât de mult să mă pun să scriu această recenzie care merita să vadă lumina blogului mult mai devreme. Și vorbesc foarte serios.

Și ca să nu vă mai țin atâta în suspans, nu că nu vi-ați dat seama deja, astăzi voi scrie despre scrubul de corp a celor de la Cien, varianta cu portocale și vanilie. Eu am cumpărat produsul prin primăvară, la sfârșit de aprilie să fiu mai precisă, după ce s-a terminat gomajul de la Cosmia despre care sper să vă vorbesc până la sfărșitul iernii. Pur și simplu eram în Lidl, am văzut câteva „borcănașe” de scrub la raft și am ales ce mi-a plăcut mai mult la momentul respectiv din oferta de 3 variante. Și ca o mențiune, a costat 6 lei pentru aproximativ 200 - 225 grame de produs dacă eu țin bine minte.


Mi-a plăcut foarte mult faptul că produsul este blând cu pielea, nu mi s-a părut că mi-ar fi zgâriat deloc pielea. De asemenea, este pe bază de zahăr, prin urmare cam știu din ce sunt făcute acele particule abrazive. Mi-a plăcut foarte mult și mirosul de portocale. Iar în contact cu apa, la clătire, scrubul se transforma într-un fel de lapte. Ce nu mi-a plăcut defel a fost faptul că avea în compoziție și ulei care lăsa o senzație uleioasă pe piele până la următorul duș sau următoarea baie.

Nu știu dacă sau când vor mai aduce aceste scruburi de corp prin Lidl dar mi-aș dori din tot sufletul să mai încerc cel puțin încă o variantă.

marți, 10 decembrie 2019

Uneori toți suntem puțin cam inconștienți

Hello! Cum mai sunteți? Recent, mi-am propus să aduc în discuție pe acest blog și câteva, poate mai multe, poate mai puține, lucruri din viața mea personală: situații prin care am trecut, situații prin care trec, lucruri care mă afectează și lucruri care încă mă afectează cu toate că eu nu-mi dau seama deși s-au întâmplat acum ceva timp sau chiar acum mulți ani. 

Prin urmare, vin azi cu o situație prin care încă trec și s-a întâmplat duminica ce-a trecut, adică în data de 8 decembrie 2019. Povestea începe cumva gen cumpărasem în săptămâna respectivă niște punguțe de făcut popcorn la microunde. Cred că toată lumea știe că în urma „procesului de preparare” a acestui popcorn mai rămân ceva boabe de porumb neexpandat. Și ce s-a gândit Anda să facă duminică seara? Puteți ghici? Las, nu vă mai chinuiți, vă explic eu tot, să aveți ce râde inițial de mine ca mai apoi să arunce unii hateri cu multă ură în mine. Fain frumos am pus boabele acestea neexpandate într-o oală mică (sau cratiță dacă vreți s-o numiți așa) și pe plita pornită cu ea, fără ulei sau ceva de genul, fără ca oala măcar să fie una neaderentă. Boabele s-au cam ars, au băgat ceva fum, nimic nu a mai fost bun de mâncat în oala respectivă.

Dar de ce să fie asta tot ce s-a întâmplat? Sincer? Ca să scap mai repede de fumul nasol, am pus oala abia luată de pe plită direct pe pervaz. De ce e asta așa problematic? Pentru că oala era încă prea fierbinte pentru pervazul meu făcut ori 100% din plastic ori dintr-un mix de materiale sensibile la căldură. Iar ca totul să fie și mai și, mi-am distrus pervazul pe interior (aici nu mai am nicio îndoială, că asta e) dar nici oala n-o mai pot dezlipi de pe blat. Ca să vedeți situația, consultați pozele de sub paragraful acesta.




Așa că sfatul meu pentru această fază a incidentului e să fiți al nevoii de atenți cu ce puneți pe pervaze la răcit și la starea termică a respectivelor obiecte. Poate mai aveți și voi niște sfaturi pentru mine cum să dezlipesc oala de pe pervaz fără a înlocui tot pervazul.

luni, 9 decembrie 2019

Review: Spumă de duș Balea Calm Down


Hello! Ce mai faceți? Bine v-am regăsit! Cum a fost week-end-ul? Al meu a fost relativ mai încărcat puțintel, dar nu despre week-end-ul meu mai aparte mi-aș dori să discut eu azi.

Pentru astăzi îmi doresc să vă scriu puțin despre ultima spumă de duș pe care nu doar c-am încercat-o, dar am și terminat-o, o veți vedea într-un clip de empties care va fi filmat în 2020. Eu am cumpărat spuma aceasta de duș în august 2019 la recomandarea Cameliei de la Colțul Cameliei. Fiind un produs Balea, îl veți găsi doar în DM sau în outlet-uri / ABC-uri care se mai aprovizionează din DM. Nu mai țin minte exact cât a costat dar bănuiesc că undeva la vreo 7 - 8 lei pentru 200 ml de produs. Nu mi se pare chiar exagerat prețul deoarece mie mi se pare că spumele de duș se termină o idee mai greu ca și gelurile / cremele de duș clasice; iar până la urmă este un produs ce se găsește în DM, care este recunoscut ca neavând cele mai mici prețuri de pe piață. Versiunea aceasta, Calm Down, are un miros destul de dulceag de cocos și zahăr, care se păstrează un pic prin baie. Cât despre cum îți lasă pielea, nu mi se pare că o usucă prea tare.

Prin urmare, mi-a plăcut să încerc și această spumă de duș și sunt destul de deschisă să încerc și alte sortimente.

duminică, 8 decembrie 2019

Review: Cremă gel de față Cien cu glycerol și panthenol



Hello! Bine v-am regăsit! Încă găsesc resursele să continui cu această serie de postări de Advent pe blog. Chiar îmi doresc să reușesc să mă țin de treabă și, cine știe, eventual să fac lumea asta un loc un pic mai bun pentru cineva. Vor fi multe postări pentru produse cam din aceeași categorie dar sper să mă iertați într-un final.


Pentru astăzi m-am gândit să vă scriu câteva cuvinte despre o cremă de față Cien pe care-am încercat-o anul acesta. Pe ambalaj, crema se laudă c-ar oferi ceva hidratare, ar regla nivelul de umiditate al pielii, ar îmbunătății aspectul pielii, conferă suplețe etc (puteți voi citi pe ambalaj în poză).



Acum, vine și partea mea de poveste. Nu sunt eu o mare folositoare de cremă pentru ten. Dar crema de față nu prea avea cum să facă ce promite pentru tenul meu deoarecce am folosit-o rar. Ce e cel mai rău e faptul că mi-a provocat usturimi la nivelul pomeților. Într-un mare final, a sfârșit prin a fi folosită pe călcâie că fața mea n-o suporta.



Încă mă mai tentează să utilizez alte creme de față Cien, dar nu și pe asta.

sâmbătă, 7 decembrie 2019

Review: Săpun lichid cu aloe vera din Lidl



Hello! Cum mai sunteți? Când scriu acest articol este joi seara, ajunul de Moș Nicolae dar voi o să citiți articolul abia sâmbătă. Îmi doresc foarte mult să mă țin de postatul zilnic în această perioadă de Advent. Nu prea am ce să vă arăt într-o serie video pe Youtube, așa încât am zis ca măcar pe blog să revin.

Pentru acest articol m-am gândit să scriu câteva cuvinte despre săpunul lichid cu aloe vera din poza de mai sus. Îl găsiți în Lidl și mi se pare ciudat faptul că nu are niciun fel de marcă sau brand sau orice de genul ăsta. L-am găsit prima oară acum vreun an de zile, imediat ce s-a deschis Lidl-ul de lângă mine, fiind în căutarea unui nou săpun lichid deoarece tot ce aveam prin casă îmi făcea mâinile foiță plină de răni. Chiar nu mai țin minte ce m-a făcut efectiv să-i dau o șansă dar nu îmi pare rău. Săpunul acesta are un miros oarecum proaspăt și discret, plus că nu usucă rău mâinile. Adică face ceea ce coonsider eu c-ar trebui să facă orice săpun: curăță pielea fără a o usca neapărat. Unde mai pui că dai doar 3 lei pe 500 ml de produs cu un ambalaj ok pentru refolosire?

Prin urmare, mie îmi place produsul, am tot cumpărat și relativ recumpărat săpunurile din gama asta.

vineri, 6 decembrie 2019

La mulți ani!


Hello! Cum mai sunteți? Astăzi îmi doresc doar să fac urări, fără nimic altceva pe lângă.

Celor mai mic sau mai tineri dintre cei care mă citesc, tot ce vă doresc este să vă bucurați de tot ce-ați primit cu ocazia lui Moș Nicolae.

Tuturor celor care mă citesc, mai special celor care au un nume derivat din Nicolae, vă doresc din tot sufletul meu „La mulți ani!”, să aveți parte de tot ce vă doriți și să vă bucurați din plin de aceată zi.

joi, 5 decembrie 2019

Review: Gelul de duș Palmolive Awakening Clay


Hello! Cum mai sunteți? Azi vin cu un articol care mi-am dorit să-l postez de ceva vreme iar azi a venit timpul articolului de față.

Pentru astăzi m-am gândit să scriu câteva cuvinte despre unul dintre gelurile de duș pe care le-am încercat în ultimele luni de zile, poate chiar în ultimul an. În 2019 mi-am propus să încerc toate cele 3 geluri de duș din gama asta cu argilă de la Palmolive și cele 3 geluri de duș din „aceeași” gamă cu argilă a celor de la Nivea. Mi-a reușit, să zicem, în proporție de 50%.

Varianta Palmolive Awakening Clay are 500 ml iar eu l-am cumpărat din Kaufland pentru vreo 13 lei. Eu l-am ales pe acesta datorită culorii și a ideii de „Awakening”; cumva mă ducea cu gândul la ceva proaspăt. Ei, bine, nu prea mi-a plăcut gelul de duș. Are un miros cumva între puțin mentolat cu ceva miros de pământ (probabil de la argilă) cu care eu nu prea m-am înțeles, să fiu sinceră. Plus că mi se părea că mi-a uscat pielea. Și se și întinde greu pe piele în timpul spălării. Prea multe informații, nu-i așa?

Prin urmare, nu mi-a plăcut gelul de față și deja parcă n-aș mai cumpăra celelalte 2 geluri de duș cu argilă din gama celor de la Palmolive.

miercuri, 4 decembrie 2019

Review: Deodorant Fa Mystic Moments


Hello! Cum mai sunteți? Încă n-am terminat seria de articole zilnice, deși văd că mai întotdeauna le scriu și public seara foarte târziu.

Astă vă voi scrie câteva cuvinte despre deodorantul Mystic Moments a celor de la Fa. Eu l-am cumpărat în vară la set cu un gel de duș mare deoarece doream o mică schimbare. În general ar trebui să se găsească prin mai toate marile lanțuri de magazine, eu găsindu-l prin Kaufland la vreo 8 lei. Cum am mai scris, deodorantul îmi place pentru mirosul luxuriant și feminin. Minusul important de menționat este protecția scăzută la mirosuri neplăcute, adică mai mult de, să zic, 3 ore nu te protejează, cu atât mai mult pe caniculă.

Ca și schimbare a fost ok, dar nu cred că va fi un abonat constant prin episoadele de empties ale subsemnatei din cauza protecției scăzute.

marți, 3 decembrie 2019

Preferatele toamnei

Hello! Bine v-am regăsit!

Pentru astăzi m-am  gândit să revin la veșnica tematică legată de cosmeticăreală cu care v-am obișnuit. Pentru că de ce nu? Pentru că mi-a fost dor, cred. Încă îmi aduc aminte cum în vara lui 2015 nu aveam net în locația unde stau și în ziua de azi și mergeam la părinții mei acasă să scriu articole cu căruța și să le programez; și scriam 5 - 6 - 7 articole de fiecare dată, dacă nu mai multe. Au fost vremuri foarte frumoase de care zău că-mi este dor și aș da destul de multe să retrăiesc acele vremuri mai inocente.

Dar am divagat de la subiect. Pentru seara asta m-am gândit să scriu un mic (posibil să fie imens, totuși, dacă stau să meditez puțin la lucrușoarele pe care mi-ar plăcea să le povestesc) articol despre produsele preferate din toamna lui 2019. Cum tocmai am explicat, sunt destul de entuziasmată așa încât zic să trecem la produse, că e mult de lecturat. Nu sunt toate produsele care mi-au trecut prin mâini toamna ce tocmai s-a terminat, dar sunt cele mai îndrăgite, totuși.


O să încep cu antipespirantele. BU in action sensitive e unul dintre preferatele mele, dacă afară nu sunt 40 de grade Celsius la umbră chiar face față. Mai îmi place cum miroase, deși ceea ce percep eu nu pușcă cu ce e trecut pe ambalaj. Nu e prima dată când vedeți acest antiperspirant la mine, probabil nici ultima dată, de când l-am descoperit prin 2014 e al treilea sau al patrulea tub terminat.


Acest antiperspirant, Garnier mineral action control thermic, e ok-iuț, are un parfum pudrat și protejează cât de cât dacă nu e caniculă severă afară. Pot spune că m-am împrietenit cu produsul față de anul trecut când am mai avut un tub. Niciun produs nu va ține 48 sau 72 de ore fără reaplicare și fără apă și săpun între timp, dar e de luat în considerare. Atenție cu praful lăsat în urmă.


Una dintre revelațiile acestei toamne este antiperspirantul Cien Invisible. Țineam minte că ar fi fost defapt deodorant acum vreo 3 ani când l-am mai folosit dar e posibil să-i fi schimbat compoziția chimică și să-l fi transformat în antiperspirant. Îmi place că a făcut față toamna asta plus că are un parfum floral foarte feminin.


Cred că nu e vreo noutate faptul că includ antiperspirantul Cien Hydro Fresh în articolul de față. E preferatul meu dintre tot ce au cei de la Cien pe partea de antiperspirante și deodorante. N-ar face față caniculei, dar, hey, vorbim despre Cien.


Deodorantul Fa Mystic Moments e o surpriză și pentru mine a fi inclus în articolul de față dar mi-a plăcut parfumul luxuriant și feminin pe care îl avea. De protejat nu prea proteja prea mult că e doar un deodorant.


De menționat și șamponul uscat Balea pentru păr închis la culoare. Face o treabă degentă pentru un Balea plus că costă doar 10 lei. Nu înlocuiește un spălat pe cap clasic dar te mai și salvează. Deși sunt foarte curioasă și de alte firme care produc șampoane uscate, în momentul de față primează prețul.


Balsamul de păr Cien Professional Keratin este unul dintre cele 2 balsamuri de păr preferate din ultimul an. Ca și următorul produs, are un miros destul de puternic și pregnant, dar și descurcă bine părul făcând o treabă bună pentru 8 - 9 lei și o cantitate de 200 ml.


Acesta, balsamul de păr Cien Oil Care este celălalt balsam de păr preferat în anul acesta nu doar în toamna asta. Miroaase bine și puternic, descâlcește părul, costă relativ puțin.


Sincer, nu m-am așteptat să-mi placă atât de mult gelul de duș Nivea Clay Fresh cu ghimbir și busuioc, dar aia e. Are un miros proaspăt, te spală, dar e puțin cam cleios pentru gustul meu. Totuși, merită experiența.


Săpunul lichid Cien cu lavandă și rozmarin face parte dintr-o ediție limitată care a trecut dar are o poveste siropoasă în jurul lui pe care o s-o povestesc dacă vreți s-o citiți. Tocmai povestea respectiă i-a câștigat un loc în articolul de față.


Iar ultimul lucru din categoria cosmeticărelilor este rujul Essence din gama Long Lasting în nuanța 27. Este un ruj rezistent cu o tentă de mov. Ceea ce vreau să subliniez la modul obiectiv este că pătează buuzele și te poate ține minim 7 - 8 ore până să se ducă chiar dacă mânânci și bei; de asemenea, fiind un ruj mai cremos, se ia peste tot: haine, tacâmuri, pahare, căni, fețele celor pe care i-ai pupat. Subiectiv, îmi place cum îmi stă cu nuanțele cu subton rece, îmi face dinții să pară ceva mai albi.

De asemenea, mi-a mai plăcut ceaiul Berries Black Tea de la Lord Nelson. Este un ceai negru fructat și aromat care chiar mi-a picat bine să-l consum din când în când . Păcat că astăzi am terminat ultimul pliculeț din ceaiul acesta.

La capitolul filme și seriale am doar „NCIS: LA”. Deja știți bine că îmi plac serialele polițiste, prin urmare n-ar mai trebui să vă surprindă că l-am inclus și pe el aici. Știu că are multe sezoane, eu sunt abia la sezonul 3.

Iar la capitolul Youtube, am urmărit-o cu drag pe Nicoleta Stănciucă. Îmi place femeia deoarece în destul de multe situații are păreri asemănătoare cu ale mele sau pe care le pot digera. De asemenea, chiar mi se pare că mă înțelege când discut cu ea, nu se ofensează ușor ca alte persoane care pozează a fi deschise către ascultători până când cineva le trage de mânecă.

Cam acestea au fost preferatele toamnei, sper că vi-a plăcut odiseea de față. Ne recitim data viitoare, ok?

luni, 2 decembrie 2019

Ipocrizie?

Hello! Bine v-am regăsit

Nu știu în ce direcție va merge articolul de azi, dar oarecum asta e. Nu prea mi-am făcut vreun script sau plan pentru articol, așa încât sunt aproape sigură că va fi cel puțin ușor incoerent. De multe ori am multe idei în cap și emoții în suflet, o avalanșă aș putea să spun, multe s-ar putea bate cap în cap dacă le-ai lua doar logica la fiecare în parte.


Se vede că în ultima vreme mă cam plictisesc. De ce? Pentru că mă uit la știri. Ce m-a deranjat din nou? Așa zisa știre cum că e criză la capitolul locuri de muncă, că firmele caută angajați și nu prea au de unde să-și găsească angajați etc. Mai ales în sectorul IT. Ok... Părerea mea e că ori nu e criză de foră de muncă ori firmele sunt mult mult prea pretențioase când vine vorba de angajări. Cum vine asta? De ce zic asta? De doi ani jumătate de când am terminat masterul mă chinui să intru în industria în care mi-am terminat atât licența cât și masterul, adică în IT. Și ghici ce? Încă nu lucrez în industrie. În primul rând, am aplicat la zeci dacă nu la sute de anunțuri de angajare în IT, atât în orașul de baștină cât și în alte orașe plus muncă remote pentru străinătățuri. În majoritatea cazurilor am aplicat acum luni sau ani de zile și încă nu am niciun feedback. Câteva feedback-uri sunt ceva de genul că s-a continuat procesul de recrutare cu alți candidați ce par a fi mai potriviți. Am fost chemată la o mână de interviuri. Iar acolo veșnica situație: de ce nu am experiență de lucru în IT? Cum să am experiență de lucru când nimeni nu mă vrea exact pe motivul lipsei de experiență? De ce mai recrutezi noi angajați dacă nu vrei să investești în noii angajați o dată cu investiția în dezvoltarea companiei? Dacă toți angajatorii vor doar angajați cu minim 5 - 10 ani de experiență, cine mai formează noii absolvenți intrați pe piața muncii? Cum de mai mai aveți tupeul de a mai recruta? Chiar mă deranjează discrepanța asta, vrem angajați cu experiență, dar în fiecare situație posibilă sau existentă neapărat să ni-i formeze altcineva.

Cam ăsta a fost năduful pe care am vrut să mi-l vărs în seara asta! 

duminică, 1 decembrie 2019

În loc de bine v-am regăsit

Hello! Și bine-ați revenit pe blogul meu!

N-o să încerc să mă scuz prea mult de absența îndelungată de pe blog, nu cred că și-ar prea găsi locul în postarea de față. Cred, în schimb, că-mi sunt mie datoare, pentru „glorioasele” timpuri trecute ale blogului când aveam și suta de accesări zilnic, cu a trece în revistă câteva lucruri relativ importante care s-ar strecura printre rândurile unor scuze mai mult sau mai puțin credibile.



În ultimul an jumătate am trecut și încă trec prin niște lucruri și situații foarte personale pe care nici eu nu le înțeleg încă. Situații care m-au împins spre a realiza cât sunt încă de dependentă de alții și de faptul că am nevoie de ajutor. Ajutor care în unele aspecte nici nu-mi închipuiam că aș ajunge să-l cer, asta și din cauza stereotipurilor, prejundecăților și mentalităților învechite care încă cred că mai înconjoară lumea în care trăim, nu doar pe mine. Și aici vorbesc foarte serios.

Pe lângă astea, mi-ar plăcea ca pe viitor (viitor incert, dar, totuși, un viitor destul de palpabil în mintea mea) să vorbesc măcar despre o parte din lucrurile care mi se întâmplă sau mi s-au întâmplat. Poate ajută pe cineva. Poate și alții trec prin asemenea situații și au impresia că sunt singurii care trec prin așa ceva și de aceea s-ar considera nebuni sau, în orice caz, în neregulă. Celor care credeți că treceți prin nasolii care ar putea să vă treacă drept dereglați doar pentru că pare că sunteți singurii care trec prin așa ceva, mi-ar plăcea să vă spun un singur lucru: sunteți perfect normali, și alții ar putea trece prin așa ceva, doar că încă nu le-au ajuns poveștile la ochii și urechile voastre. Vorbiți doar cu cineva despre experiențele prin care treceți. Poate chiar aici în comentarii dacă asta vă face să vă simiți mai ok sau mai în siguranță. Iar asupra acestui aspect, a celui că mai sunt și alte persoane care trec prin situații nasoale și se consideră nelalocul lor din cauza faptului că au impresia că doar lor li se întâmplă, mi-a deschis ochii cineva de specialitate.

Am văzut în seara asta la „Știrile PRO TV” un reportaj despre Oradea. Cum că orașul ar fi unul dintre cele mai sigure, și asta cu doar aproximativ jumătate sau chiar o treime din numărul polițiștilor care ar fi angajați într-un alt oraș de o asemenea anvergură. Iar banii astfel economisiți au fost reinvestiți în alte părți. M-a deranjat enorm faza. Chiar am închis televizorul. Vă rog, încă nu mă judecați cum că aș fi o cetățeancă orădeancă lipsită de respect și mândrie. Nu puneți întrebarea: „Oricum, ce știe tipa asta care se ascunde după o tastatură într-un mediu virtual?”. Pentru că și eu am o realitate a mea care s-ar putea să fie și a altora care nu vorbesc despre asemenea lucruri. Un instinct care s-a manifestat între momentul în care am închis televizorul și momentul în care am început să scriu articolul de față a fost să le scriu celor de la PRO TV să le trag o chelfăneală de toată frumusețea. Dar ce aș fi rezolvat cu un simplu e-mail către ei? Mi-aș fi descărcat frustrarea și doar atât; nimeni nu ar mai fi știut de lucrurile pe care mi-ar plăcea să fie mai cunoscute puțin și care ar fi sfârșit uitate prin inbox-ul lor. Așa încât voi pune în acest articol întrebările retorice. 



Unul dintre cele mai sigure orașe, în care, totuși, e posibil ca un boschetar cu organul erect în brâncă să te urmărească până la intrarea în scară ziua în amiaza mare fără ca cineva să miște un deget? Se putea solda cu un viol sau cu o agresiune fizică. Sau, în cel mai rău caz, era caz de omucidere dacă victima murea în urma agresiunii. 

I se mai pare oricui altcineva ca seară fiind, tu să stai sub un felinar stradal aprins (în fața unui loc mare și bine-cunoscut din Oradea) citind o carte în cele 20 de minute cât mai sunt până să-ți vină autobuzul care să te ducă acasă iar un bețiv să încerce în mod agresiv să intre în vorbă cu tine adresându-ți întrebări destul de inapropiate fiind vorba de un străin în timp ce cea care părea a-i fi parteneră de viață îi aduce o sticlă de 2 - 2.5 litri de bere abia cumpărată, asta pe unul dintre cele mai importante și circulate bulevarde din oraș? Nu s-a întâmplat nimic rău fizic, doar disconfortul psihic și emoțional din cauza faptului că nu înțelegeam ce are un străin beat cu mine, ce l-ar interesa ce aștept acolo și unde merg.


De asemenea, este considerat un oraș sigur locul unde o fată de 11 ani e luată pe sus de la spate de un străin în plin centru (la doi pași de un hotel monument arhitectural la parterul căruia e un abc în care intră și din care ies clienți) la ora 7 jumătate dimineața în luna mai - iunie, cu toate că fata se zbate, și nimeni nu fuge spre locul faptei că afle ce se întâmplă? Putea fi o răpire, un viol sau cine mai știe ce.




Da, știu, este un articol foarte lung și sper să nu vă fi plictisit foarte tare cu el. Ne citim și data viitoare, indiferent de subiect, nu?