Se afișează postările cu eticheta copii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta copii. Afișați toate postările

sâmbătă, 30 mai 2020

Despre homofobie și rasism în general (sau despre bullying în general)



Hello! Cum mai sunteți? Știu că nu e neapărat un subiect de discutat sâmbăta, și mai ales în contextul unui week-end prelungit și a îmbunării restricțiilor ce va avea loc de luni în sus, dar mi-am dorit de ceva vreme să abordez anumite subiecte pe care nu știu exact sub ce umbrelă să le adun, ca să zic așa.

Nu am înțeles niciodată de ce unii oameni își bagă nasul în unele aspecte foarte private ale vieții tale dacă acele aspecte nu privează libertatea altora. Nu am înțeles, de asemenea, unele așteptări ale altora de la alții, așteptări neadaptate prezentului, doar pentru că pe vremea pretendenților era altfel. Cred cu tărie că ne putem trăi frumos viața la standardele proprii în majoritatea cazurilor, iar alții nu ar trebui să fie niște hărțuitori sau bullies doar pentru că nu ne înțeleg. Am încercat o mare parte din viața mea să nu mă ridic împotriva unor asemenea situații deoarece cred că toți ar trebui să fim toleranți, necontând background-ul nostru sau experiențele noastre nasoale. Nu o dată am fost pusă în situații în care eu dădeam un pas înapoi din diferite cauze iar apoi îmi făceam procese de conștiință peste procese de conștiință deoarece devenisem conștiență de simplul fapt că prin neexplicarea motivelor pentru care mă comportasem în felul în care o făcusem transmisesem rasism deși din perspectiva mea nu fusese vorba nicio clipă de rasism.

Ca să vă dau un scurt exemplu de situație care m-a pus în situația de a părea rasistă deși nu era nici pe departe cazul, o să vă povestesc o întâmplare petrecută în perioada toamnei lui 2011 – toamnei lui 2014. Nu mai țin minte anul în care s-a întâmplat, țin minte doar că era toamnă iar cel puțin una dintre bunicile mele era în viață. Eu eram în perioada studiilor de licență iar la fiecare început de an universitar trebuia să merg la secretariatul facutății de care țineam ca să îmi procur o hârtie doveditoare cum că eu sunt încă studentă ca mai apoi să merg cu hârtia respectivă la Casa de Sănătate. Zis și făcut, trec prin procedura asta iar la ieșirea de la Casa de Sănătate vreau să merg până în Kaufland la cumpărături ca mai apoi să ajung unde locuiam în perioada respectivă, adică în cealaltă parte a orașului. De la ghișeu până la Kaufland nu aveam de mers mai mult de 5 – 8 minute (de mers în ritmul me de mers, adică a melcului turbat) în condițiile în care aveam de făcut câțiva pași, să traversez liniile de tramvai prin stația de acolo iar apoi să trec prin 2 rânduri de semafoare pentru a ajunge în parcarea de la Kaufland. Situația mea de atunci se prezenta prin nevoia imperioasă de a urina (ceea ce urma să fac în baia clienților de la Kaufland) și neîncrederea și necunoștința mea la capitolul engleză. Ideea e că în stația de tramvai era o persoană de culoare care își dorea, cel mai probabil, să își facă cunoștințe aici de vreme ce preconiza să mai stea pe la noi prin oraș ceva vreme, și a intrat în vorbă cu mine. Eu nu prea știam cum să îi spun persoanei respectivă că stau să mă piș pe mine și că nu prea am încredere în engleza mea de baltă. Îmi părea și încă îmi pare rău de felul în care am tratat persoana respectivă, deoarece îmi dădeam seama că răneam.

Tot așa îmi dau seama cum sunt rănite alte persoane doar pentru că sunt conștiente că sunt altfel într-un fel pozitiv. Nu am înțeles niciodată de ce mulți se simt lezați de persoane de același sex care se țin de mâini în public sau, în cel mai rău caz, se sărută în public; asta în același timp când nu sunt deloc împotriva ținutului de mână în public în cazul unui cuplu heterosexual sau că un cuplu heterosexual se linge cu nesimțire în public. De asemenea, nu înțeleg de ce e treaba altuia ce se întâmplă într-un cuplu, înafara celor doi care formează cuplul? De ce e treaba ta sau a altora că un cuplu e format din persoane de același sex? Chiar nu înțeleg de ce cineva ar fi deranjat de așa ceva... Nu consider că ar fi treaba noastră dacă un cuplu e homosexual sau heterosexual, atâta vreme cât amândoi partenerii / partenerele sunt în acea relație într-un mod liber-consimțit; ar trebui să ne preocupe mai ales situația violenței domestice sau a violurilor. Mă întreb de ce e treaba altora altora sau cum sunt lezați alții de existența homosexualității. Cred că ar mai fi util să se facă eduație sexuală, EDUCAȚIE SEXUALĂ, în școală, iar aceasta să fie reglementată prin lege adoptată în Parlament, fără a fi nevoie de acordul familiei indiferent de religia cuiva sau alte asemenea situații.

De asemenea, nu am înțeles de ce e treaba oamenilor din exterior existența sau inexistența copiilor în viața cuiva / viața de cuplu. N-am înțeles de ce e considerat drept „o datorie” a femeilor de a făta țânci ca o vacă / scrofă pe bandă rulantă doar pentru că e femeie. Cine ești tu să-mi impui să am copii dacă nu e să fie? Am mai vorbit în acest articol foarte puțin despre această situație. De asemenea, sper ca într-un bun final să scriu acel articol referitor la propria situație cu copiii.

De asemenea, nu am înțeles de ce oamenii țin cu dinții de religie când e vorba de alte viața altei persoane. Chiar niciodată nu mi-a plăcut ca cineva cu care am o discuție pe care să zic că simt că o câștig să îmi aducă ca ultim argument ceva religios. Ok, de ce faci asta? Dacă eu n-am aceeași religie ca și tine (gen un creștin cu un budist sau alte asemenea exemple) iar argumentul tău e egal cu zero? Ajungem să ne păruim pentru nimic. Și nu e alsolut nicio problemă în a aparține altei religii sau să fii agnostic / ateu. Chiar niciuna.

Cam acestea ar fi câteva dintre gândurile mele. Probabil că la un moment dat voi crea articole separate pentru câteva dintre punctele atinse aici într-un mod superficial.

Alte articole în care am mai vorbit despre o parte din aceste puncte: aici, aici, aici. 

luni, 3 februarie 2020

Reacționez la comentariile clipului lui George Bonea și Aluziva

Hello! Cum mai sunteți? Deoarece nu știu cum o să decurgă articolul de astăzi și mai ales chiar nu știu cât de lung și complex din punct de vedere al vocabularului va ieși „munca” de față, nu știu dacă vreodată o să și traduc ceea ce scriu în română în engleză. Și nici nu știu exact cum o să procedez per ansamblu.

Nu știu dacă știți sau nu știți, dar de destul de mult timp o urmăresc pe Alina Câmpurean pe Youtube, unde o găsiți ca și Aluziva; este adevărat că nu am cum să rezonez 100% cu ea, adică ea e mămică și și-a dorit acest lucru, eu încă mai aștept să se întâmple miracolul de a-mi dori să devin mamă, iar de aici rezultă unele mici sau mai măricele diferențe între noi. Unde știu că nu mă mai interesează subiectul și nici nu mai pot să mă transpun chiar deloc în pielea ei, pur și simplu închid clipul și aștept să existe un alt clip de-al ei care să mă intereseze. În fine, ceea ce îmi place la Alina, sau, mai bine zis, apreciez la ea este faptul că pare a fi destul de tolerantă și deschisă la minte, adică nu are nimic cu persoanele care nu-și doresc copii, nu are absolut nimic cu persoanele LGBT. Nu găsești pe toate gardurile asemenea toleranță în țara asta, și de data asta credeți-mă pe mine pe cuvânt.

În fine, ideea articolului de față a venit ca un fel de reacție personală la comentariile clipului în care Alina a fost invitata lui George Bonea, pe canalul tipului, colaborare publicată săptămâna trecută. În clipul respectiv s-au abordat mai multe subiecte, din cele mai diverse subiecte aș putea spune, de la filme, cărți, religie, droguri, prostituție, obiectificarea femeii, copii, maternitare și chiar s-a intrat puțin (mai mult chiar) în zona indemnizațiilor de creștere a copiilor. A fost o discuție ok, lejeră, despre anumite păreri personale. Personal, clipul nu mi s-a părut neapărat ofensator sau mai știu eu ce, cu toate că Alina începuse să fumeze pe cameră la un moment iar eu nu sunt fana fumatului, dar acesta este un simplu gust personal. O să încerc la un moment dat să revin la ceea ce mă deranjează referitor la a fuma, dar nu știu când va fi sau dacă chiar va veni articolul / clipul respectiv. 

Acum, sperând c-am terminat și cu introducerea kilometrică, ce a fost înainte a fost cumva un fel de introducere combinată cu o argumentare a articolului de față, deci se cam verifică situația în care mai fac și eu niște introduceri de mai bine lasă, că deja m-am săturat deja. Dacă ați ajuns până aici, haideți, zic, să citiți și niște comentarii / reacții la comentariile clipului cu care deja bănuiesc că v-am aburit de nu mai puteți:


  • măi, oameni buni, nu înțeleg de ce vă luați de biata femeie, în primul rând; chiar nu înțeleg; nu mai avem dreptul să avem propriile opinii, așteptări și mentalități? Chiar așa am ajuns ca și societate? Serios? Mă dezgustă.
  • nu înțeleg de ce vă luați mai direct sau mai indirect de familia ei. Îi treaba lor cu cine se culcă tipa, cine e tatăl copiilor ei și toate cele. Nu mai insinuați că tipul e de joasă speță doar pentru că se pare că nu vă place tipa. Nu vă place tipa, de ce n-ați apăsat direct X-u lacela roșu din dreapta sus? Se pare că aveți prea mult timp liber de vreme ce stați să ascultați / vizionați un clip care nu vă place iar mai apoi mai și dospiți și postați comentarii zemoase.
  • de vreme ce George nu era deranjat de fumul produs de țigările arse ale Alinei, cine sunteți voi să reglementați situația din încăperea respectivă? Iar dacă s-au încălcat niște prevederi / reglementări ale Youtube-ului, lăsați angajații companiei să facă și să dreagă ce e de făcut și de dres.
  • de vreme ce femeia și-a dorit copiii, de ce judecați? V-ați pus vreodată în papucii ei? Se pare că nu, credeți-mă.
  • de vreme ce se cotizează cât se cotizează din venituri la bugetul statului și nu prea avea nimic de spus unde merg banii, măcar să avem și noi niște așteptări de la banii pierduți, zic și eu. Nu mi se pare normal ca după ce-i dau statului 40% - 42% din propriile venituri, eu să nu mai văd absolut nimic din banii aceștia.
  • că tot veni vorba de bani, vi se pare normal următoarea ipoteză: să zicem (aka să presupunem) că tipa avea venituri de 2000 de lei înainte de a intra în concediu de creștere a primului copil: cât timp n-au apărut gemenele, ea trebuia să se descurce cu 2000 lei pentru 2 persoane (aka medie de 1000 lei per persoană, jumătate din cât avea înainte, ce să mai zic?), ea și pruncul, din care 1700 lei indemnizația plus 300 de lei alocația copilului sub 3 ani. Când au apărut gemenele, ea lua undeva la 3492 de lei pentru 4 persoane, din care 1445 lei pentru prima geamănă, 1297 de lei (minimul pe economie) indemnizație pentru a doua geamănă, câte 300 de lei pentru fiecare geamănă în parte căci sunt 3 ani amândouă și 150 lei pentru băiat; deci, în medie, 873 de lei per persoană. Vi se pare normal?
  • cred că se merită întrebarea sau ideea asta ca ceva separat, doar pentru a ieși în evidență: credeți că cineva care rămâne gravidă cu gemeni pe cale naturală alege să rămână gravidă cu 2 copii?
  • nu înțeleg, ce-și are rostul minoritățile în comentarii? Despre asta a fost clipul?
  • nu înțeleg comentariile legate de feministe și că stau cu mâna întinsă doar pentru c-au născut. Nu se stă cu mâna-ntinsă pentru s-a născut, se stă cu mâna-ntinsă pentru returnarea investiției în stat prin intermediul dărilor către stat. Și dacă tot veni vorba, de ce sunt plătiți senatorii și deputații? Ei ce fac de au salarii de la stat? Ce produc?
  • nu înțeleg de ce oricine i-ar jigni copiii. Și chiar nu e ușor să crești 3 copii, poate ar trebui să vă întrebați proprii părinți cum v-au crescut pe voi și cât de ușor a fost. Ah, da, părinții voștrii au avut doar un contact intim neprotejat și aia a fost singurul lucru pe care l-au făcut. Nu ei v-au născut, nu ei v-au hrănit. nu ei erau treziți în miez de noapte de plânsete voastre.
  • nu înțeleg de ce se leagă lumea de romgleză, adică ce-a făcut până la urmă educația școlarăși ce-a de-acasă să combată asta?
  • nu am înțeles de ce comentariile au adus în dezbatere și anumite minorități. Ok, nu sunt neapărat zen în legătură cu o anumite minoritate, dar n-o să dezbat subiectul, căci nu de dezbătut, sincer, plus că nu-mi face cinste chiar deloc.


În fine, ar mai fi multe multe comentarii de dezbătut și comentat, dar deja eu m-am plictisit de ura asta, și nu sunt cea mai pacifistă persoană pe care-o cunosc, să fiu foarte directă cu voi.