Ce să nu faci la casa de marcat a unui magazin (1)

Hello! Cum mai sunteți? Sper să vă găsesc bine...

Nu știu exact ce ar trebui să fie articolul de azi, probabil un fel de răbufnire a mea pe locul de muncă pe care îl am momentan. Sau ceva de genul va fi. Nu de alta, dar va fi o omletă cu de toate, așa e sentimentul meu de acum.

Lucrez ca și casieră într-un oarecare magazin, nu dau nume deoarece nu e important. Ce mă nemulțumește pe mine sunt acele situații în care:

• clientul vine cu un coș de mână în care are produsele pe care și le dorește și îmi trântește coșul pe banda de la casă și vine să plătească. Probabil sunt eu mai fandosită să îmi doresc din partea clienților să-și înșire obiectele pe bandă. Ce-i drept, când au mai multe produse de exact același fel ce nu trebuie cântărite, nu le mai cer să le pună pe bandă pe fiecare în parte, sau când vin cu baxuri de apă iar eu am obiectul în sistem (în puține cazuri).
• când se sare peste rând pe motiv că se cumpără doar țigări, fără a întreba clientul din față dacă e în regulă;
• clienții care se grăbesc să plătească cu cardul sau să-și scaneze cardul de fidelitate, pe motiv că „nu știam că trebuie să aștept atât de mult” (nu observă că încă îmi iese bonul de la clientul precedent, deși e foarte evident)
• clienții care mă văd la 2-3 pași de casă când se așează să pună produsele pe bandă dar mă anunță că se grăbesc, nu au timp de pierdut;
• clienții care se cred buricul pământului din felul în care îmi vorbesc;
• persoanele care își trimit copiii minori să le cumpere țigări și alcool (inclusiv berea fără alcool).