Hire Me Direct

sâmbătă, 30 mai 2020

Despre homofobie și rasism în general (sau despre bullying în general)



Hello! Cum mai sunteți? Știu că nu e neapărat un subiect de discutat sâmbăta, și mai ales în contextul unui week-end prelungit și a îmbunării restricțiilor ce va avea loc de luni în sus, dar mi-am dorit de ceva vreme să abordez anumite subiecte pe care nu știu exact sub ce umbrelă să le adun, ca să zic așa.

Nu am înțeles niciodată de ce unii oameni își bagă nasul în unele aspecte foarte private ale vieții tale dacă acele aspecte nu privează libertatea altora. Nu am înțeles, de asemenea, unele așteptări ale altora de la alții, așteptări neadaptate prezentului, doar pentru că pe vremea pretendenților era altfel. Cred cu tărie că ne putem trăi frumos viața la standardele proprii în majoritatea cazurilor, iar alții nu ar trebui să fie niște hărțuitori sau bullies doar pentru că nu ne înțeleg. Am încercat o mare parte din viața mea să nu mă ridic împotriva unor asemenea situații deoarece cred că toți ar trebui să fim toleranți, necontând background-ul nostru sau experiențele noastre nasoale. Nu o dată am fost pusă în situații în care eu dădeam un pas înapoi din diferite cauze iar apoi îmi făceam procese de conștiință peste procese de conștiință deoarece devenisem conștiență de simplul fapt că prin neexplicarea motivelor pentru care mă comportasem în felul în care o făcusem transmisesem rasism deși din perspectiva mea nu fusese vorba nicio clipă de rasism.

Ca să vă dau un scurt exemplu de situație care m-a pus în situația de a părea rasistă deși nu era nici pe departe cazul, o să vă povestesc o întâmplare petrecută în perioada toamnei lui 2011 – toamnei lui 2014. Nu mai țin minte anul în care s-a întâmplat, țin minte doar că era toamnă iar cel puțin una dintre bunicile mele era în viață. Eu eram în perioada studiilor de licență iar la fiecare început de an universitar trebuia să merg la secretariatul facutății de care țineam ca să îmi procur o hârtie doveditoare cum că eu sunt încă studentă ca mai apoi să merg cu hârtia respectivă la Casa de Sănătate. Zis și făcut, trec prin procedura asta iar la ieșirea de la Casa de Sănătate vreau să merg până în Kaufland la cumpărături ca mai apoi să ajung unde locuiam în perioada respectivă, adică în cealaltă parte a orașului. De la ghișeu până la Kaufland nu aveam de mers mai mult de 5 – 8 minute (de mers în ritmul me de mers, adică a melcului turbat) în condițiile în care aveam de făcut câțiva pași, să traversez liniile de tramvai prin stația de acolo iar apoi să trec prin 2 rânduri de semafoare pentru a ajunge în parcarea de la Kaufland. Situația mea de atunci se prezenta prin nevoia imperioasă de a urina (ceea ce urma să fac în baia clienților de la Kaufland) și neîncrederea și necunoștința mea la capitolul engleză. Ideea e că în stația de tramvai era o persoană de culoare care își dorea, cel mai probabil, să își facă cunoștințe aici de vreme ce preconiza să mai stea pe la noi prin oraș ceva vreme, și a intrat în vorbă cu mine. Eu nu prea știam cum să îi spun persoanei respectivă că stau să mă piș pe mine și că nu prea am încredere în engleza mea de baltă. Îmi părea și încă îmi pare rău de felul în care am tratat persoana respectivă, deoarece îmi dădeam seama că răneam.

Tot așa îmi dau seama cum sunt rănite alte persoane doar pentru că sunt conștiente că sunt altfel într-un fel pozitiv. Nu am înțeles niciodată de ce mulți se simt lezați de persoane de același sex care se țin de mâini în public sau, în cel mai rău caz, se sărută în public; asta în același timp când nu sunt deloc împotriva ținutului de mână în public în cazul unui cuplu heterosexual sau că un cuplu heterosexual se linge cu nesimțire în public. De asemenea, nu înțeleg de ce e treaba altuia ce se întâmplă într-un cuplu, înafara celor doi care formează cuplul? De ce e treaba ta sau a altora că un cuplu e format din persoane de același sex? Chiar nu înțeleg de ce cineva ar fi deranjat de așa ceva... Nu consider că ar fi treaba noastră dacă un cuplu e homosexual sau heterosexual, atâta vreme cât amândoi partenerii / partenerele sunt în acea relație într-un mod liber-consimțit; ar trebui să ne preocupe mai ales situația violenței domestice sau a violurilor. Mă întreb de ce e treaba altora altora sau cum sunt lezați alții de existența homosexualității. Cred că ar mai fi util să se facă eduație sexuală, EDUCAȚIE SEXUALĂ, în școală, iar aceasta să fie reglementată prin lege adoptată în Parlament, fără a fi nevoie de acordul familiei indiferent de religia cuiva sau alte asemenea situații.

De asemenea, nu am înțeles de ce e treaba oamenilor din exterior existența sau inexistența copiilor în viața cuiva / viața de cuplu. N-am înțeles de ce e considerat drept „o datorie” a femeilor de a făta țânci ca o vacă / scrofă pe bandă rulantă doar pentru că e femeie. Cine ești tu să-mi impui să am copii dacă nu e să fie? Am mai vorbit în acest articol foarte puțin despre această situație. De asemenea, sper ca într-un bun final să scriu acel articol referitor la propria situație cu copiii.

De asemenea, nu am înțeles de ce oamenii țin cu dinții de religie când e vorba de alte viața altei persoane. Chiar niciodată nu mi-a plăcut ca cineva cu care am o discuție pe care să zic că simt că o câștig să îmi aducă ca ultim argument ceva religios. Ok, de ce faci asta? Dacă eu n-am aceeași religie ca și tine (gen un creștin cu un budist sau alte asemenea exemple) iar argumentul tău e egal cu zero? Ajungem să ne păruim pentru nimic. Și nu e alsolut nicio problemă în a aparține altei religii sau să fii agnostic / ateu. Chiar niciuna.

Cam acestea ar fi câteva dintre gândurile mele. Probabil că la un moment dat voi crea articole separate pentru câteva dintre punctele atinse aici într-un mod superficial.

Alte articole în care am mai vorbit despre o parte din aceste puncte: aici, aici, aici

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu