Hello! Cum mai sunteți? Sper să vă găsesc bine...
Pentru astăzi m-am gândit să scriu despre 5 cărți care mi se par relevante dintr-un motiv sau altul. Nu puține au un substrat puternic, dar din nefericire trebuie căutat mai atent.
„7 ani în Tibet” de Heinrich Harrer
Cartea asta a fost citită la sfârșit de decembrie 2025 - început de ianuarie 2026. Deși e oarecum o carte autobiografică, chiar spre bildungsroman, mi-a plăcut mult. E o carte despre supraviețuire împotriva mai multor greutăți decât ar fi trebuit să existe.
Iar cei 7 ani despre care se vorbește în titlu nu se referă strict la perioada petrecută la Lhasa, se referă la toată perioada petrecută în Tibet de după evadarea reușită din închisoare. Am trecut și eu prin impresia greșită referitoare la numărul de ani.
Și da, știu și despre ecranizarea cu Brad Pitt (despre el nu cred că trebuie să vă mai dau exemple de filme) și David Thewlis („7ani în Tibet”, „Harry Potter”, „Wonderwoman”, „Sandman”). De aici mi se inoculase mie falsa senzație că cei 7 ani ar fi defapt 7 ani petrecuți în Lhasa, când defapt cei 7 ani încorporează și lungul drum până la Lhasa.
„Semnătura tuturor lucrurilor” de Elizabeth Gilbert
Aici am o altă perspectivă. Pentru mine, personal, e vorba despre reziliență, despre pionerat, despre viața unei femei geniale (cel puțin pentru timpurile ei) într-o epocă încă misogină, o carte despre a te ridica deasupra moștenirii propriei familii. Deși poate părea ușurică din cauza scriiturii, mie mi s-a părut că abordează subiecte grele și dificile, care te pun pe gânduri. Cu toate că mă pot declara o oarecare fană a cărții „Eat. Pray. Love” a lui Gilbert, mi se pare că „Semnătura tuturor lucrurilor” îmi vorbește mai mult.
Sincer, mi-ar plăcea să văd ecranizată această carte, deși nu știu exact cum ar putea fi transpusă cât de cât fidel cartea deoarece mi se pare că oferă prea puțină „acțiune” la modul care să întrețină spectatorul în fața ecranului.
„Stăpânul Inelelor” de JRR Tolkien
Aici nu mai vorbesc doar despre trilogia „Stăpânul Inelelor”, vorbesc despre întreg universul creat de JRR Tolkien. E un întreg univers matur, creat pentru adulți (nu mă refer la situația deocheată) în sensul de minți adulte. Descriu așa universul ca antiteză a universului creat de CS Lewis care mi se pare creat pentru mintea copiilor și adolescenților mai mult.
Mi se pare o muncă colosală și uimitoare să construiești un întreg univers de la zero cu propria religie (ca să scriu așa), cu propriile ființe religioase, dar și cu sisteme întregi de limbi, gen limba elfilor care are o scriere și o vorbire aparte.
Adaptările după trilogie ale lui Peter Jackson sunt incredibile, atât ca acțiune cât și ca peisaje (Noua Zeelandă, deh, Anda), dar nu egalează pe partea narativă scriitura lui Tolkien.
„Dune” de Frank Herbert
Aici e o situația poate puțin mai complicată. Seria vorbește despre pericolul religiei, dar și al tiraniei, când o persoană „menită” să aducă pace, supraviețuire și echilibru devine un tiran, dar nu numai. Dacă aveți disponibilitatea de a încerca să observați o altă perspectivă asupra multor situații și informații din jurul nostru, aș încerca să vă sugerez să începeți măcar seria aceasta de cărți. Nu va fi o „călătorie” ușoară, dar se poate demonstra ceva fascinant.
„Die weisse Massai” de Corinne Hoffmann
Aici mi-a plăcut foarte mult povestea despre incursiunea într-o cultură cu totul și cu totul străină de a ta. Mă face să îmi pun întrebări despre cât poate fi de diversă această lume, și totuși, unele lucruri sunt oarecum la fel. Fiind un roman oarecum autobiografic, nu cred că dau prea multe detalii descriind cartea ca fiind povestea de dragoste a autoarei, poveste care are loc în mare parte în Africa.
Acestea sunt cele 5 alegeri ale mele pentru acest articol. Mi-au plăcut mult. Le-am citit în diverse etape ale vieții mele. Abia aștept să văd ce-mi rezervă viața la acest capitol.
