marți, 5 decembrie 2017

(P) Cum m-a ajutat școalaarmonia.ro în carieră

Hello! Cum mai sunteți?
Pentru astăzi am pentru voi un mic time story, ca să-l numesc așa.
Precum știți deja, lucrez de ceva vreme în industria Formulei 1. Dar nu sunt recunoscută doar pentru că sunt femeie sau pentru culoarea părului meu aici. Mai există ceva, aproape imposibil de crezut, despre mine, care mi-a adus recunoaștere în cadrul tuturor echipelor, chiar și în cele în care n-am lucrat niciodată și nici nu voi avea ocazia vreodată să lucrez din simplu motiv ca lipsa timpului în viața curentă, și anume acuitatea mea auditivă excelentă.
Dar acum îmi doresc să vă povestesc cum mi-am „câștigat” auzul ăsta bun. Sau, mai bine zis, cum mi-am educat auzul.
La un moment dat, mama visa să devin artistă, sau, cel puțin să am ca hobby ceva artistic așa încât la 9 ani m-a dus Școala Armonia unde am lecții de pian și cursuri de actorie. Îmi aduc aminte și acum faptul că școala se afla undeva, relativ aproape de clădirea primăriei sectorului 2.


Încă îmi aduc aminte cum doamna Gavrilescu, profesoara de pian, o doamnă cam la vreo 60 de ani părea pe atunci, cu un păr roșcat deschis din cauza faptului că la bază era căruntă, nu părea deloc mulțumită de mine, întotdeauna părea a fi dezamăgită de fiecare progres al meu. Mereu și mereu se plângea de simplul fapt că sunt lentă, că nu mai are rost să își bată capul cu mine că nu se va alege de capul meu pe plan muzical. Ce-i drept, mi-am însușit ritmul și dicția cam greu, dar, în final, cred că m-ma dezvoltat în viteza mea iar asta mi-a adus numai beneficii ulterior. Am mai auzit povești și bârfe despre foști elevi cărora nu le-a mai folosit la nimic cursurile de muzică.
În schimb, eu am fost unul dintre cazurile fericite. În momentul de față mă pot mândri că aud motorul mașinii de Formula 1 foarte bine, inclusiv pe transmisia radio, plus că pot să interpretez foarte bine ceea ce aud, adică îmi dau seama în momentul respectiv de unde provine problema motorului, dacă aceasta există.

Deci, o poveste cu happy ending, și îi mulțumesc mamei pentru că m-a dus la orele de muzică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu