marți, 22 decembrie 2015

Ce-am mai făcut în săptămâna ce-a trecut #11

        Hello! Cum mai sunteți? Sinceră să fiu, nu știu exact ce să vă spun în această postare...
        Săptămâna trecută a zburat pe lângă mine fără să-mi dau seama. Abia dacă îmi amintesc că lunea trecută a fost ziua mea. Apoi nu prea-mi mai aduc aminte enorm de multe lucruri pe care să le fi făcut săptămâna trecută. Primul lucru, de care sunt și foarte mândră de altfel, e faptul c-am reușit să termin o temă de la A la Z, așa încât de o grijă am scăpat. Apoi am încercat să-mi bat capul cu o chestie de genul cum să tratez polinoamele asociate unei matrici în limbajul C++, sau în orice limbaj de programare în general.
         Apoi, mă bucur că am reușit să văd „The Hobbit: Desolation of Smaug”, „The perfect score” și „The Hobbit: The battle of the five armies”; din păcate, am încercat să mă uit la „Fast and furious”, dar n-am avut răbdarea necesară.
        Ieri și azi m-am ocupat mai mult cu lecturarea blogurilor preferate și să văd primele patru episoade din sezonul patru al serialului „Arrow”. Cel puțin sunt patru episoade până în momentul apariției acestui articol, căci am de gând să nu mă opresc aici pe ziua de azi.
        În rest, nu prea sunt conștientă să fi făcut prea multe, cu excepția unor articole plătite pe care le-am programat atât în luna decembrie cât și în luna noiembrie, depinde cum am găsit date în care n-aveam apărute articole.
        Ah, da, și mi-e atât atât de dor de Formula 1 deja...


        Spre rușinea mea, nu am mai reușit să citesc nici măcar o cărticică de enorm de multă vreme și-mi pare foarte rău de asta. Am acasă vreo șase - șapte cărți împrumutate de la biblioteca județeană; cinci dintre ele le-am citit, a șasea mi-am dat seama acasă că deja era citită iar pe a șaptea numai nu reușesc s-o citesc, nu mă atrage deloc.

2 comentarii:

  1. Eu ma bucur de ultimele momente libere pe care le pot petrece in fata laptopului caci maine va fi o zi dedicata felurilor de mancare specifice, ca doar trebuie sa dau si eu o mana de ajutor. Cat despre citit sunt cam doua saptamani de cand nu am mai deschis o carte.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mie mi-e rusine sa recunosc faptul ca ma torturez sa-mi bag pe gat o carte care numai nu se vrea citita. Imi imaginam ca pana la 24 de ani o sa fi invatat deja sa renunt la a ma mai chinui sa citesc cartile care pur si simplu opun atata rezistenta.

      Multumesc de vizita si comentariu.

      Ștergere