Lecții până la 28 de ani (IV)

Hello! Cum  mai sunteți? Astăzi revin cu a patra parte din seria aceasta... 

Măcar pentru câțiva ani, trăiește în alt oraș decât în cel în care ai crescut

La a trăi într-un alt oraș / țară decât unde ai crescut revin puțin la ceea ce mi-am dorit să transmit la capitolul călătorit. Se poate întâmpla să nu te regăsești în zona în care ai crescut; poate e un oraș prea mare sau prea mic, poate e vorba despre mentalitățile de care te-ai lovit. Pot fi multe motive pentru care să nu te regăsești în zona în care ai crescut. Cred cu tărie că ai doar o viață și trebuie să te găsești pe tine însuți, chiar dacă asta înseamnă să locuiești într-un alt oraș / într-o altă țară. Asta te poate ajuta să crești, să experimentezi, să îți extinzi cercul de cunoștințe sau rețeaua de networking cum i se mai spune, să te descurci locuind singur sau cu alte persoane decât familia ta; eu cred că te poate ajuta chiar și la orientarea în spațiu / pe hartă, la a-și extinde toleranța față de multe lucruri, la a ieși din zona ta de confort (la a ieși din bula ta roz sau alb și negru).

Practică un sport

Nu știu cât vi-am povestit la capitolul hobby-uri, dar sportul e foarte important. În primul și în primul rând ne ajută la o coordonare mai bună a corpului dar și luptă împotriva atrofierii mușchilor. De asemenea, sportul te ajută să arzi grăsimile și să îți reglezi greutatea corporală în decursul timpului (adică nu te aștepta să faci sport șapte zile consecutiv și să scapi de ciniczeci de kilograme sau să te îngrași douăzeci de kilograme). De asemenea, să nu uităm de felul în care te simți emoțional vorbind după ce faci sport.

Singurătatea e iarăși ok

Singurătatea are multe valențe sau variații. Mi se pare foarte în regulă să nu fii în regulă într-o relație doar pentru că așa vrea mediul în care trăiești. De asemenea, mi se pare la fel de în regulă să preferi să locuiești singură și nu cu părinții sau partenerul de viață. Mi se pare mult mai important ceea ce faci cu singurătatea ta decât faptul că ești singur. Un lucru foarte important la a fi singur este faptul că ai putea ajunge să te simți bine și comfortabil cu tine însuți. Nu de puține ori lumea intră în relații amoroase de frica singurătății nefiind defapt împăcați și comfortabili cu sine însăși. Așa că sfatul meu ar fi să-ți iei o perioadă de singurătate în care să fii tu cu tine însuți pentru a face pace cu tine iar apoi vei vedea cu siguranță lumea prin alți ochi. La un moment dat credeam cu adevărat că nu voi face față cu un loc de muncă cu normă întreagă pentru care să mă deplasez la un birou înafara apartamentului, să întrețin un apartament de 2 camere și să mai am și timp pentru un blog și un canal de Youtube. Ei bine, planificarea a fost totul, mai ales cu filmatul în perioada rece a anului când soarele răsărea târziu și apunea devreme. Editatul clipurilor și crearea postărilor pentru blog se pot face și dacă nu am parte de lumină naturală.

Apărăți punctele de vedere cu respect față de ceilalți

Uneori, trebuie să îți aperi punctele de vedere și credințele. Dar fă-o într-o manieră în care să nu-i lezezi pe cei din jurul tău așa cum probabil au făcut-o ei. Deja știi cum e să fii călcat în picioare, și, de asemenea, știi că nimeni nu ar trebui să treacă prin așa ceva, prin urmare, arată-le că ești mai bun decât înțelegerea și conceptele lor, și stai deasupra lor. Tot ce vreau să transmit e să nu te lași călcat în picioare, dar, în același timp, fii atent să nu calci tu în picioare pe altul. Iar aici revin puțin la subiectul copiilor, e iarăși ok să mai crezi c-ar trebui să avem copii dacă suntem femei, dar asta nu înseamnă c-ar trebui să-ți permiți să-i rănești cu asta pe cei cărora le împărtășești aceste ideologii.

Reciclează

Reciclează! Reciclează! Reciclează! Avem o singură planetă pe care să locuim, așa că hai să n-o sufocăm. De asemenea, ar trebui să ne pese de ceea ce lăsăm în urma noastră pe unde trăim. Nu mai merge ideea de hai să fim noi bine și după noi potopul că nu mai contează că copiii și nepoții noștrii nu mai au unde supraviețui din cauza noastră. De asemenea, reciclarea te poate ajuta să economisești niște bani. De ce să dai bani pe niște „spălători” sau lavete pentru curățenie când poți să ți le faci acasă din acele haine rupte pe care oricum le duceai la gunoi. De asemenea, dacă ai niște haine în stare impecabilă și care încă îți vin perfect, dar te-ai plictisit de ele, încearcă niște DIY (do it yourself, adică un soi de lucru manual doar formulat într-o manieră mai fandosită) pe ele, poți să îți vopsești tricourile în diverse imprimeuri sau să le decolorezi în diverse modele. De asemenea, poți încerca să porți piesele respective în alte moduri. De asemenea, dacă ai o cunoștință care se descurcă în domeniul croitoriei sau o croioreasă bună, poți să îți remodelezi puțin îmbrăcămintea și ai împușcat doi iepuri în același timp: te va costa mult mai puțin să ai o piesă vestimentară „nouă” și în același timp n-ai mai poluat mediul cu încă o țoală care să sufoce alte animale de prin oceane și mări.

Fii diplomat

Adică încearcă să formulezi tot ce ai de spus într-o manieră cât mai asertivă cu putință. Nu este ok să te lași călcat în picioare de nimeni pe lumea asta dar nici să dai drumul la iureșul acela năvalnic când ceva te deranjează. Încearcă să stai puțin și să judeci ce și cum, apoi să vezi cum ți-ai putea structura „discursul” astfel încât să fie în regulă atât pentru tine cât și pentru celălalt. În caz că tot rău rămâne, pentru că viața se întâmplă oricum, asta n-ai cum s-o dregi orice-ai face sau încerca, măcar tu ai mintea și sufletul împăcate plus dovada că n-ai fost vacă sau bou.

Review: Gelul de duș Cien Lime

Hello! Cum mai sunteți? Sper că vă găsesc bine...

Pentru astăzi mi-am propus să vă las scrise câteva cuvinte scrise despre gelul de duș Cien Lime cu perle de ulei. Nu știu cum sunteți voi, dar eu am de ceva o pasiune pentru gelurile de duș cu arome citrate când afară sunt temperaturi mai ridicate, iar sfârșitul de iulie și acest început de august mi-au oferit „șansa” de a folosi din belșug asemenea variante de geluri de duș. Am cumpărat gelul de duș de față acum ceva vreme, încă de prin iunie când prinsesem ceva reducere prin Lidl la variantele acestea cu perle de ulei, perle de ulei pe care nu prea le simt prin produse, am pățit și cu varianta asta cu lime, dar și în cazul celei cu Tiare. Despre varianta cu Lime vă pot spune faptul că spală bine, nu am observat neapărat o uscare mai accentuată sau neaccentuată a pielii, are o consistență puțin mai densă ca produsele din gama „normală” de geluri de duș; ce pot spune că m-a deranjat e faptul că parfumul acela de lămâie verde era cam sec, ca să zic așa, nu prea se simțea plus că m-așteptam puțin la altceva, mai citrat decât era.

Ca și o concluzie generală, pot spune că mi-am satisfăcut curiozitatea pentru produs dar nu știu dacă îl mai recumpăr prea curând.

Review: Loțiunea de corp Cien Tropical Summer

 

Hello! Cum mai sunteți?

Sincer, v-ați asștepta ca subsemnata să folosească creme / loțiuni de corp? Așa mă gândeam și eu. De obicei nu prea folosesc asemenea produse, nu prea am de-a face cu piele uscată înafara palmelor, prin urmare nu-mi bat capul cu ce nu mă doare. Doar că această gamă mi s-a părut interesantă și mi-am cumpărat varianta pe verde cu aloe vera deoarece am o perioadă în care am o relație năbădăioasă cu nuca de cocos. Mi-a plăcut foarte mult la această loțiune de corp faptul că intră în piele destul de repede nelăsând acea senzație de unsuros. În plus, mirosea discret a verde, a aloe vera.

Mi-a plăcut atât de mult încât îmi pare rău că n-am cumpărat mai multe recipiente. Cred că asta spune destule despre cât de mult mi-a lăcut produsul. Plu că am impresia că automatul de reciclare de la Kaufland va accepta recipientul spre reciclare (sau măcar așa sper)...

Review: Săpun lichid Bevola Sensitive

 

Hello! Cum mai sunteți? Sper că vă găsesc bine...

Pentru astăzi mă gândesc să vă las scrise câteva cuvinte despre săpunul lichid Bevola Sensitive pe care l-am cumpărat cred că pe la sfârșit de primăvară sau așa ceva. Ca orice produs Bevola îl găsiți doar ăprin magazinele Kaufland (e marca lor proprie) sau prin micile magazine de cartier (acele ABC-uri pe care cred că le știu majoritatea românilor) dacă acestea revând produse distribuite în marile magazine. Nu știu exact ce m-a determinat să cumpăr o variantă sensitive, cred că anul acesta am avut parte de piele uscată pe dosul palmelor o perioadă mai lungă de timp din cauza spălărilor dese iar asta să mă fi împins să îl cumpăr. A fost un săpun lichid spornic, care nu costă enorm de mult, cred că undeva la maxim  lei pentru 500 ml. Ce mi-a mai plăcut a fost parfumul discret care nu m-a deranjat și faptul că nu i s-a mai stricat pompița ca la varianta cu iasomie.

Per ansamblu, cred că voi mai recumpăra produsul, cât de curând depinzând mult de cât de interesante îmi vor părea edițiile limitate pe care le voi găsi prin magazine.

Lecții până la 28 de ani (III)

Hello! Cum mai sunteți? Pe la începutul anului am început această serie de postări și mi-ar plăcea să o și termin până nu mor aici de bătrânețe, așa că here we go!

Învață mereu ceva nou

Nu te opri din a învăța niciodată. De ce? Nu doar că lucrurile evoluează cu o viteză amețitoare în zilele noastre, dar uneori trebuie să schimbi macazul profesional în viața asta. Iar să te apuci să înveți ceva nou la 55 de ani după ce-ai lâncezit ultimii 30 de ani prostindu-te că nu mai ai de ce să înveți ceva nou este una dintre cele mai mari porcării pe care le-ai putea face. De asemenea, învățând ceva nou, pot să ți se ivească în cale oportunități noi, ți-e mult mai ușor să te reîncadrezi pe piața muncii. Și ce este cel mai important lucru aici, încetinești degradarea neuronală din creier.

E ok să nu-ți dorești copii

Asta este o discuție foarte lungă, dar pe foarte scurt sunt o grămadă de motive pentru a-ți dori sau a nu-ți dori copii, iar asta crede-mă că este foarte normal. De la banalul nu e momentul, trecând prin probleme de sănătate și ajungând la a nu-ți plăcea copiii deloc, sunt atât de multe motive pentru care să nu ai copii, iar toate motivele sunt perfect valide. Tu te cunoști cel mai bine, nimeni n-ar trebui să își permită să îți impună să ai copii.

E ok să-ți schimbi meseria

Este foarte ok și normal să nu stai la primul loc de muncă 45 de ani adică de când ieși de pe băncile școlii până ieși la pensie. Sunt destule motive pentru care să-ți schimbi locul de muncă. De exemplu, vrei un venit mai bun, alte beneficii extra-salariale, te muți într-un alt oraș, vrei un alt domeniu, vrei alte provocări, poate ai găsit un alt loc de muncă mai aproape de locul unde locuiești.

E ok să nu profesezi în domeniul în care ți-ai terminat facultatea

Uneori, se întâmplă se termini o facultate și să nu îți găsești de lucru în domeniu. Sau ți-a plăcut facultatea, dar când a fost să dai nas în nas cu un loc de muncă în domeniu, ghici ce? Nu-ți place domeniul. Am mai auzit și de cazuri în care, deși persoanele în cauză au absolvit facultatea au avut nevoie de alte experiențe profesionale înainte de a profesa în domeniul în care au terminat facultatea.

E ok să îți schimbi liceul / specializarea de liceu

Ok, asta vine oarecum dintr-o experiență nu neapărat rea sau bună cu liceul, este doar o experiență. Cel puțin în România se întâmplă să îți greșești codurile la înscrierea la liceu și să nimerești să intri la o specializare care nu ți se potrivește deloc. Într-o asemenea situație, întreb mai ales aparținătorii legali, căci acolo este o problemă defapt: vi se pare în regulă să torturați un adolescent prin a-l forța să rămână la o specializare în care face 60% materii la care nu excelează deloc când ați putea să-l transferați la o altă specializare unde s-ar simți mai bine și și-ar descătușa potențialul? Sau există situația în care din diverse considerente, este mai în regulă să te muți din liceu deoarece nu îți place mentalitatea locului respectiv.

E ok să îți schimbi facultatea

Iarăși, din înalta mea înțelepciune, vă pot spune că se întâmplă, poate mai frecvent decât vă puteți închipui, ca facultățile să nu fie ceea ce vi-ați închipuit. Ce caută sportul și engleza, poate chiar și fizica cu electrotehnica și electronica la partea de IT, unde se presupunea că faci software development? Și anterior chiar nu am glumit deloc. Mi-aș fi dorit să fac ceva mai de profil programming decât chestii hardware. Așa încât, mi se pare absolut normal să îți schimbi facultatea dacă nu îți întrunește așteptările / standardele.

Review: Șampon antimătreață Schauma

Hello! Cum mai sunteți?

Cred că deja știți faptul că am o imensă situație cu dermatita mea seboreică, iar astaîmi impune un drum al căutării și găsirii unui șampon antimătreață eficient și cât mai ieftin. De-a lungul timpului am folosit șampoane de la Clear, Head & Shoulders, Schauma, Dove, Cosmia și câte și mai câte, nici eu nu mai știu exact. Vi-am lăsat link mai sus către majoritate a șampoanelor antimătreață pe care le-am folosit în ultimii ani și despre care am scris pe acest blog, doar ca să vă faceți o impresie despre ce înseamnă pentru mine situația cu scalpul meu.

 

În ultima perioadă am observat faptul că șampoanele de la Schauma, mă refer la acestea antimătreață, nu prea își mai fac treaba pentru mine, iar asta îmi restrânge mult prea mult opțiunile, doar H& și Clear ce își mai fac treaba. De data asta am mers pe versiunea clasică de șampon antimătreață de la Schauma plus versiunea mică, deoarece deja aveam experienața celeilalte versiuni de șampon Schauma antimătreață folosit în ultimul an și nu-mi doream ceva fără rezultate care să mai fie și greu de terminat pe deasupra. Ei bine, se pare că avusesem instinc bun, nici această versiune nu a avut rezultatele mult așteptate, îmi era greu să scap de mâncărimi și descuamări. 

Prin urmare, cred că o perioadă bună de timp voi sta deoparte de șampoanele antimătreață a celor de la Schauma deoarece nu am observat nicio îmbunătățire. 

Cartea săptămânii #33: „It does not die” de Maitreyi Devi

Sursă foto

Hello! Cum mai sunteți? Sper că vă găsesc bine, mai ales cu temperaturile acestea nasoale, cu toate că subsemnata își striga în gura mare dorința de temperaturi caniculare.

Cu toții o știm pe eroina lui Mircea Eliade, Maitreyi, din romanul cu același nume (fiind personaj eponim). Dar ce s-a-ntâmplat cu ea după încheierea romanlui lui Eliade? Dar e oare adevărat tot ce-a scris Eliade în cartea respectivă? Sau e doar o versiune umplută de fantezie și durere? Adevărul e undeva la mijloc ar spune unii. Dar eu cred că adevărul e mai spre altceva, ca să spun așa.

La 42 de ani după evenimentele povestite de Eliade, Maitreyi este vizitată de un român în încercarea de a afla toată povestea. Din acel moment începe o călătorie către infinit a autoarei, care-și dă seama că a atins timpul.

O călătorie incitantă a autoarei către vremurile de acum 42 de ani (timpul romanului), de parcă totul s-ar fi petrecut deunăzi, menite nu numai să clarifice adevărul despre ce s-a-ntâmplat în perioada în care Eliade a locuit sub acoperișul tatălui ei, dar e și o călătorie inițiatică a autoarei spre a se descoperi pe sine și a ne dezvălui o parte din culoarea Indiei și din viața poetului Tagore.

Personal, e a doua sau a treia oară când încerc să citesc cartea, din păcate doar de această dată am reușit s-o duc de la un capăt la altul, dar nu mi-a părut defel rău pentru drumul pe care l-am parcurs cu această carte în mână. Și de asemenea, îi rămân recunoscătoare doamnei profesoare Vînturache pentru că ne-a spus de această carte minunată, cu toate că îmi doresc să fi realizat faptul că sunt oarecum talentată la literatură și cât de mult îmi place să citesc. Cred că e în zadar să închei mărturisind că mi-e dor de fosta mea dirigintă (din clasele V- VII) care a realizat ce zace în mine. Îi voi rămâne veșnic recunoscătoare și îmi pare rău că nu m-am ridicat în continuare la nivelul așteptărilor dânsei.

Review: Masca de păr Kallos Argan

Hello! Cum mai sunteți? Sper că sunteți bine. Eu mă bucur de niște zile ușor mai relaxate, nu mă pot plânge deloc de cum îmi merge.

Pentru astăzi mi-am propus să vă las câteva cuvinte scrise despre o nouă mască de păr încercată de la Kallos. Nici nu îmi mai aduc aminte dacă am mai folosit acest produs. Am cumpărat masca de păr o dată cu vopseaua de păr (aceea blondă) de la Syoss, deoarece am considerat faptul că ar putea fi o trecere destul de drastică de la părul meu natural sau vopsit în roșcat (fără decolorare) la blond. Pot spune că mi-a plăcut această mască de păr deoarece îmi „înmuia” părul și mă ajuta cu perierea acestuia, în condițiile în care am folosit-o cu aplicare de 2 - 3 minute sau chiar 30 - 60 de minute. Secretul meu este să nu clătesc de tot masca, adică mai las ceva urme de produs în păr.

Ca și o concluzie, cred c-aș mai recumpăra produsul, după ce mai termin de încercat produsele și combinațiile pe care le am pe lista de dorințe (de încercat). 

Filmul / serialul săptămânii #8: „Profilage” (a.k.a. „Profiling” sau „Psihologia crimei”)

Sursă foto

Hello! Cum mai sunteți cu această vreme înăbușitoare? Mie, personal, nu-mi vine să cred că vara asta s-a decis să vină, așa, pe sfârșit de sezon, dar măcar mă bucur de căldură atâta vreme cât se mai poate. Eu am parte de o săptămână destul de ocupată, puțin mai haotică decât acceptă toleranța mea, dar, din nou, nu mă plâng căci îmi dau seama că va fi ok la sfârșit.

Deoarece îmi dau seama cât e de importantă o rutină de selfcare, în special în asemenea perioade, încerc din răsputeri că fac zilnic ceva și pentru mine, pentru a mă ajuta să trec mai bine peste perioadele stresante. Una dintre preferințele mele care îmi aduc o stare de bine este vizionarea filmelor sau serialelor.

Pentru astăzi mi-am propus să vă las scrise câteva cuvinte despre unul dintre serialele mele foarte preferate, și anume „Profilage”. E adevărat că eu nu am văzut „Criminal Minds”, habar n-am să pun în relație cele 2 seriale, dar am văzut vreo 3 sezoane și ceva din „The Mentalist”, iar aici vă pot spune că există legătură, eu am început să văd „Profilage” ca o adaptare feministo-franceză a „The Mentalist”. Personal, îmi place cum sunt expuse evenimentele și felul în care Chloe și Adele trec peste traumele pe care viața le-a oferit.

Ca și concluzie generală, recomand serialul, mai ales dacă sunteți pasionați de serialele polițiste și franceză (căci serialul nu numai că se desfășoară preponderent în Paris, ci și dialogul are loc prin intermediul francezei).

Review: Antiperspirantul Fa Invisible Sensitive

Hello! Cum mai sunteți? Nu știu cum e la voi, dar pe la mine au venit să stea ditamai căldurile alea mai de vară, în sfârșit, zici că vara nu mai avea de gând să vină pe la mine, exact ca și cu mirosul de tei. Iar în concordanță cu situația, m-am gândit să abordez și subiectul articolului de azi.

Recenzia zilei de astăzi îi revine antiperspirantului Fa Invisible Sensitive. Am cumpărat produsul cred că pe la început de vară, prinsesem o ofertă la Kaufland, dând pe el sub 7 lei. Și credeți-mă pe cuvânt că știu c-am luat-o rău pe arătură cu produsele Fa în ultimul an, nici eu nu știu ce m-a apucat. Nu știu exact ce așteptări aveam de la acest produs, țin minte că îl luasem pentru că era antiperspirant și deoarece nu-l mai încercasem până atunci, cred că se poate spune că eram într-o dispoziție de minte deschisă. În schimb, pot spune că acest produs m-a dezamăgit, deoarece nu mă protejează eficient, la 4 - 6 ore are nevoie de reaplicare. Iar ca parfum, pe mine mă duce cu gândul la acel miros clasic de Nivea pe care îl detest.

Ca și o concluzie generală, aș vedea produsul mai potrivit pentru persoanele care nu au o situație critică cu transpirația înnebunite după mirosul clasic Nivea.

Cartea săptămânii #32: „Academia Vampirilor: Inițierea” de Richelle Mead

sursă foto

Hello! Cum mai sunteți? Pentru astăzi m-am gândit să continuăm seria „Academia Vampirilor” cu cel de-al doilea roman din serie, și anume „Inițierea”.

În debutul acestui al doilea volum al seriei "Academia Vampirilor", Rose călătorește împreună cu Dimitri către locul unde trăiește un bărbat care ar trebui să joace un rol decisiv în formarea lui Rose ca gardian. Dar când cei doi dhampiri ajung la locație, descoperă rămășițele unui atac al cărui autori sunt un grup de strigoi, grup ce-a fost ajutat de oameni, lucru nemaiîntalnit până atunci.

Strigoii pot fi "creați" în două feluri: când un moroi omoară un hrănitor în timpul mesei (adică îi mănânca tot sângele, precum a făcut Natalie Dashkov în cartea anterioară) sau când un om sau dhampir este omorât și apoi forțat să bea din sângele altui strigoi (a se vedea cărțile următoare).

Apoi, lumea moroilor este zguduită de un alt asemenea atac al strigoilor care nu numai ca forțează elevii Academiei și familiile acestora să se întâlnească pe perioada vacanței de iarnă într-o stațiune bine păzită ci și o omoară pe mama Miei Rinaldi, rivala Lissei și a lui Rose. Scăparea unei informații despre localizarea strigoilor, îi va aduna într-o aventură dramatică pe Eddie, Mason și Mia plecați într-o vânătoare sinucigașă de strigoi și Rose și Christian Ozera pe de altă parte în încercarea de a-i întoarce pe calea logicii pe cei din primul grup.

În această carte se observă drumul parcurs de Rose spre maturizare (drum lung pe care nu-l încheie înca) cât și relațiile cu noi personaje (Adrian Ivashkov, Tasha Ozera și propria mama) și evoluția cu personajele deja cunoscute.

        

Sfârșitul cărții vi-l las spre a-l "degusta" singuri. Enjoy!

        

Ceea ce-mi place la acest volum este încercarea de maturizare a Miei (produsă de moartea mamei și participarea la acea vânătoare sinucigașă de strigoi pe care am pomenit-o mai sus) și a lui Rose. Ce nu-mi place la această carte sunt atitudinile lui Adrian (mi se par prea disperate încercările lui Adrian de a o atrage romantic pe Rose spre el) și a lui Janine (chiar mi s-a părut tâmpită reacția ei când a observat că Rose s-a oprit politicoasă la abordarea lui Adrian în timpul banchetului de Crăciun), mama lui Rose.