Hello! Cum mai sunteți? Sper să vă găsesc bine.
Pentru astăzi, doar câteva cuvinte despre a doua carte din seria „Amurg”, și anume „Lună nouă”. Deși nu sunt un fan înrăit al universului imaginat de Stephenie Meyer, cartea aceasta mi se pare cea mai „lirică” dintre toate. Probabil și pentru că vorbește despre depresie, cu care și eu am o relație aparte.
Pe de altă parte, se poate vedea unde pot duce relațiile amoroase toxice. Cel puțin așa văd eu toată relația dintre Bella și Edward, chiar dacă cei doi se împacă la finalul cărții. Nu știu exact, dar dependența emoțională a Bellei față de Edward mi se pare foarte suspectă și nesănătoasă. La o adică, după ce ai trecut printr-o despărțire, că ți-ai dorit acea despărțire sau nu, oare e sănătos să ai o lungă perioadă de timp din care să nu-ți mai aduci aminte nimic, cu excepția coșmarurilor pe care le ai noapte de noapte? Recunosc că nu am studii de specialitate în psihologie sau psihiatrie, dar mi se pare nelaloc.
Și cam acestea sunt gândurile mele legate de cartea de față.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu